-Al.Florin ŢENE:,,De un an de zile Artur Silvestri ne luminează „taina timpului nemărginit”

Faptele Mari întodeauna au un profund ecou în inimile oamenilor.Un împlinitor al acestora este scriitorul , filozoful, ctitorul de reviste, promotorul cultural şi OMUL DE OMENIE  Artur Silvestri..Sentimentul că timpul rotunjind 55 de ani nu a mai avut răbdare pentru noi împliniri, inclusiv faptul că tot ce a ctitorit Artur Silvestri (preşedintele de onoare al Ligii Scriitorilor din România) a intrat deja în mitologie.

Cred că tot ce a făcut acest filozof al culturii universale a fost şi va fi pentru dezlipirea ochilor celor care încă mai bâjbâie prin întunericul ignoranţei, ca un profet creştin:Fă binele aproapelui tău,precum ai dori să ţi se facă ţie.

Înţelepciunea străbunilor săi din Oltenia sufletului său ,ca icoană călăuzitoare,deschide un spaţiu geografic căruia Artur Silvestri îi aparţine:Europa şi Universalitatea .Aceasta a fost Patria din Patria lui Artur Silvestri.Personalitatea acestuia,este o pildă ce arde luminănd calea confraţilor ce-i sunt alături şi îi apreciază „sudoarea”inegalabilă a strădaniei de a înţelepţi colţurile ascunse ale culturii României profunde.Căci tâlcul acestor strădanii arată  uimitoarea energie a rotunjirii şi a împlinirilor viitoare,prin ceea ce viitorul va consemna în paginile de aur ale istoriei culturii noastre.Cărţile sale ,revistele ctitorite, sprijinul spiritual şi material acordat confraţilor şi unor proiecte culturale,şi multe altele sunt odrastele sale de suflet,căci fenomenul cultural iniţiat de Artur Silvestri configurează caracterul puternic,credinţa în regenerarea creatoare a neamului românesc.Aşa cum spunea pe coperta cărţii Mărturisirea de credinţă literară,vol.1,Un „document de conştiinţă colectivă”conceput şi orânduit de Artur Silvestri,apărută la Carpathia Press,2006:..în totul există o unitate în origină, definită prin ceea ce era profound şi intangibil ca şi cum ar fi fost matricea sau entelehia ,de fapt cele”patru puncte nodale”:limba,locul,tradiţia şi părinţii. >>>>

-Elena BUICĂ:UN AN FĂRĂ ANIMATORUL CULTURAL DE LARGĂ RESPIRAŢIE INTERNAŢIONALĂ – ARTUR SILVESTRI

Se împlineşte un an fără mecena culturii româneşti, Artur Silvestri, şi eu parcă tot mai aştept să dea un semn de viaţă. Parcă ar fi plecat numai un timp, să se întremeze şi să se întoarcă să-şi vadă de rosturile sale întotdeauna peste asupra de măsură adunate pe biroul său. Şocul cu care am primit vestea fulgerătore în ziua de 30 noiembrie, 2008, mi se pare că aparţine domeniului viselor la care nu vreau să revin după ce m-am trezit.

Cum să dau crezare unui fapt care mi se pare fără noima?! Am fost la Ceahlău la comemorarea celor şase luni de la uluitoarea dispariţie, am fost la Mănăstirea Pasarea şi i-am văzut mormântul, cu toate acestea, uit că a dispărut dintre noi, şi parcă tot îl mai aştept. Când deschid computerul, din adâncuri, izvorăşte vag un sentiment că s-ar putea să îmi trimită iarăşi un email. Spiritul lui este atât de viu, încât îi simt prezenţa alături când mă aşez la masa de scris. Bunul Dumnezeu mi l-a scos în cale într-un moment de cumpănă, pe acest MARE OM de care sufletul meu nu vrea să se despartă. Când am vreo îndoială în mine, îmi sprijin gândul pe darul primit de la domnia sa, încrederea ce mi-a acordat-o cu mărinimie. Întotdeauna l-am simţit ca pe un prieten, ca un frate mai mare, deşi eu număram mai mulţi ani, chiar peste douăzeci. L-am luat model de urmat în momentele de cumpănă şi mă sprijin pe valorile morale pe care ni le-a lăsat moştenire. Îi simt şi acum arta de a îmbina sobrietatea cu căldura sufletească şi rămâne mereu un puternic exemplu prin sentimentul datoriei, prin uriaşul efort de a crea noi cărţi fundamentale pentru urmaşi, umplând goluri în cultura noastră, prin înţelepciunea cu care lumina urmele strămoşilor, departe de circul saltimbancilor de astăzi.>>>>>