Anastasia Rusiv: Conferinţa “Actualitatea Cultului Eroilor în Cluj-Napoca-Simbori Naţionale şi Brandu-uri Locale”

În organizarea Casei de Cultură,  a publicaţiei Napoca News şi a Ligii Scriitorilor din România, a avut loc conferinţa “Actualitatea Cultului Eroilor în Cluj-Napoca ,Simboluri Naţionale şi Brandu-uri locale “, în după amiaza zilei de 25 februarie a.c..

În cadrul acestei manifestări culturale au luat cuvântul : dr.Vasile Lechinţan, cercetător la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca, Al.Florin Ţene, preşedintele Ligi Scriitorilor din România, dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei Municipale de Cultură Cluj,

George Bara , fondator Napoca News, Cristian Haiduc şi Daniel Bran ,reprezentanţi ai Asociaţiei Noua Dreaptă, filiala Cluj-Napoca , ing.Traian Balotă, preşedintele Societăţi Culturale”Vatra Românească” şi Marius Mureşan , redactor la publicaţia Napoca News.

În faţa numerosului public au fost promovate idei privind cele două valenţe ale eroilor ce s-au desprins din cuvântarea preşedintelui Ligii Scriitorilor şi necesitatea promovări istoriei naţionale ca zestre a neamului nostru în condiţile fenomenului globalizării şi europenizării ţării noastre.

Anastasia Rusiv

RAPORT DE ACTIVITATE – Filiala Bucureşti a Ligii Scriitorilor Români

Filiala Bucureşti s-a înfiinţat în noiembrie, 2008, având data zilei de început a Târgului de carte “Gaudeamus”(15 nov.), fiindcă în această incintă ne-am întâlnit pentru prima oară cei 12 membrii, care am început activitatea de scriitori ai unei Ligi, ce şi-a propus să aibă drept scop promovarea cărţii, a culturii , a tuturor scriitorilor români din ţară şi de pe orice continent s-ar afla, aşa cum prevede şi statutul.

În  această noua formulă , imediat, în decembrie am înfiinţat Cenaclul “Cetatea lui Bucur”, la activitatea căruia s-au alăturat scriitori români din Europa, SUA, Canada, Australia, o parte dintre ei devenind membri ai Filialei Bucureşti iar alţii ai filialelor din ţară. Scriitorii români de la filialele dinafara ţării au început să scrie la revista “Cetatea lui Bucur”, care s-a înfiinţat în martie 2009. În curând sărbătorim un an de când am pus bazele primului număr iar  colaborarea cu scriitorii şi publiciştii români de pretutindeni s-a intensificat cu fiecare număr, sporind prestigiul său atât prin personalităţile prezente cât şi prin valoarea scrierilor publicate. În acelaşi timp am acordat  importanţă tinerilor scriitori. Revista a creat un spaţiu debutanţilor, o parte citind prima dată în cenaclul nostru. Am mers mai departe, creând parteneriate cu Reţeaua Literară Europeană şi cu Tărâmul Poeziei de pe aceeaşi reţea, descoperind  în concursurile organizate în colaborare , poeţi foarte tineri, valoroşi, încă din şcoală.

În 2009 au citit toţi scriitorii filialei în cenaclu şi am lansat 12 cărţi ale scriitorilor filialei noastre  şi ale scriitorilor din diaspora: din Canada şi Australia, la Biblioteca Metropolitană şi la Tărgul Gaudeamus,fiecare lansare constituind o adevărată sărbătoare. Nu am să dau nume, fiindcă ar trebui să-i numesc aproape pe toţi scriitorii filialei, acum în număr de 30. >>>>>

A apărut NUMĂRUL 12, luna FEBRUARIE, anul 2010, al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ,

filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

=================================================

A apărut NUMĂRUL 12 , luna FEBRUARIE, anul 2010,

al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

———————————–

Sumarul acestui număr aici >>>>>>

Anastasia Rusiv: Medalionul literar- muzical”Femeia, mărţişorul primăverii noastre“

La Cenaclul ”Vasile Sav”

Medalionul literar- muzical ”Femeia, mărţişorul primăverii noastre“

Cenaclului literar “Vasile Sav”s- a ţinut în ziua de Dragobete fiind dedicată, în majoritatea ei, femeilor şi a zilelor de 1 Martie şi 8 Martie.

Şedinţa a fost deschisă de doamna Maria Bobină, coordonatoarea Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2, după care a urmat un concert de cântece inspirate de jumătatea noastră mitologică, femeia, susţinut de Grupul Vocal ”Speranţa”, condus de prof. Modest Vişoiu.

În continuare a urmat medalionul literar”Memoria calendarului- Eugen Barbu”.Despre acest scriitor a vorbit ,bine documentat, Aurel Chira şi Ioan Benche.

Momentul omagial”Ionel Andraşoni-70” a fost emoţionant. Preşedintele cenaclului a vorbit despre viaţa ,opera şi activitatea acestui scriitor care până la această vârstă şi-a dedicate viaţa culturii.A mai vorbit despre acesta poetul Vasile B. Gădălin şi Eugen Coţa.

Tradiţionalul medalion”Carte frumoasă cinste cui te-a scris“ a găzduit prezentarea cărţi”Italia, pământul de-acasă “, apărută la editura Conphys, Rm.Vâlcea, de Ioan Barbu. Despre carte şi activitatea prodigioasă a scriitorului şi ziaristului vâlcean a vorbit ,bine documentat şi elogios, Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România şi al Cenaclulu “Vasile Sav”. Apoi Ioan Vlas şi- prezentat cartea, nu de mult apărută,”Amintirile unui librar”. >>>>>

Alexandru PETRESCU: SCRISOARE CĂTRE PREA FERICITUL DANIEL, PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Comunitatea Românilor din Spania

SCRISOARE CĂTRE PREA FERICITUL DANIEL, PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Redăm integral textul scrisorii adresate PF Daniel, prin care se solicită canonizarea Poetului Naţional:

„Către Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL

Prea Fericite Patriarh,

Vă scriu în numele Comunitaţii Românilor din Spania, care a hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

- având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu era ortodoxă. Familia pe linie paternă cobora din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

- cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi;

- că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: „ce e cugetarea sacră?/ carte tristă şi închisă/ ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra”, iar „Făt Frumos din lacrimă” este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. >>>>>

Al.Florin ŢENE:,,Marele noroc al Literaturii Române, Eminescu”

Motto:”Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei.”

Mihai Eminescu

Când se cercetează cu acribie opera unui poet ca Eminescu se caută înţelesuri, sensuri, forme, ambianţe, se încearcă de fapt parafe alături de cel ce semnase simplu dar dramatic la viaţa sa, creatorul.În situaţia noastră actuală când poetul este analizat cu admiraţie, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul”Sărmanului Dionis”:”Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi? “

Aprecierea, respectul, adoraţia, admiraţia sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condiţiile, şi numai atunci, când cel ce studiază şi analizează vestigiile scoase la suprafaţă are mai mult decât ochiul atent, este de bună credinţă, decât ştiinţa unei astfel de arheologii, când însăşi cercetătorul re-creează. Căci  aceasta ni se pare a fi specificul: se reconstituie un suflet de poet ce nu poate fi despărţit de viaţa sa şi mediul social-politic în care şi-a desfăşurat activitatea, inclusiv nivelul la care a ajuns dezvoltarea limbii române.Se re-creează un Eminescu recunoscut, trebuie, în aceste condiţii să ni-l amintim prin ce a lăsat în urma sa , inclusiv şi prin mărturiile contemporanilor săi.

În lumea încărcată de simboluri ale antichităţii helene, Luceafărul simboliza călăuza călătorilor spre lăcaşurile zeilor.În căutarea Luceafărului poetul îşi străbate în felul său viaţa.Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forţa sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a şti să-l facă să poposească, pentru contemplaţia a ceea ce zăreşte, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului.Astfel îşi realizează Eminescu partea sa de magie.>>>>>

Al.Florin ŢENE: Personalităţi clujene în “Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea”.

Sub egida Academiei Române şi a Institutului de Cercetări Socio-Umane”C.S.Nicolăescu-Plopşor” din Craiova , a apărut” Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea”, Vol.I, Oraşele, Editura Sitech, Craiova, 2009, având ca autori pe Dinică Ciobotea, Cezar Avram(coordonatori), Dumitru Andronie, Ileana Marinaş(secretari ştiinţifici ), Ion Marinescu, Costea marinoiu, Vladimir Osiac, Eugen Petrescu, Corneliu Tamaş, şi Nicu Vintilă, o parte din aceştia fiind membrii Ligii Scriitorilor din România.

Volumul cuprinde , în cele 272 de pagini, prin structura tematică şi formatul editorial “repere dintr-o evoluţie milenară a celor peste 1000 de localităţi vâlcene( existente astăzi, înglobate administrativ, comasate teritorial, dispărute, redefinite în diferite momente) aflate în perimetrul celor 78 comune, 9 oraşe şi 2 municipii, câte numără judeţul astăzi.”(Prefaţă).

În acest prim volum sunt evidenţiate oraşele şi municipiile:Municipiul Râmnicul Vâlcea, Municipiul Drăgăşani, şi oraşele: Băbeni, Băile Govora, Băile Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezul şi Ocnele Mari.

Vâlcea ca unitate administrativă , socială, politică ,culturală , înglobează de-alungul istoriei sale milenare trepte de civilizaţie diverse.În cadrul acestui teritoriu aflat între judeţele Alba, Sibiu, Argeş, Olt, Gorj şi Hunedoare vieţuiesc, în present, 370160 de locuitori , pe o suprafaţă de 5550 km patraţi.

În fişa fiecărei localităţi din acest volum sunt desfăşurate importante date despre aşezarea geografică, hidrografie, clima, etimologie, istorie, localităţi limitrofe, primari, dar şi pagini importante despre istoria culturii , evoluţia ei până în prezent. Astfel  am descoperit în aceste importante pagini pentru istoria culturii naţionale personalităţi  care s-au născut în acest areal geografic şi cultural şi care trăiesc şi au trăit  în Cluj-Napoca.>>>>>>

Către, Înalt Prea Sfinţiei Voastre BARTOLOMEU, Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Către,

Înalt Prea Sfinţiei Voastre BARTOLOMEU,

Mitropolit al Mitropoliei Clujului , Albei, Crişanei şi Maramureşului

Înalt Prea Sfinţite Mitropolit, vă scriu în numele a peste trei sute de membri ai Ligii Scriitorilor din România, care au hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional , Mihai Eminescu , este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

-având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu  era ortodoxă.Familia  pe linie paternă cobora  din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

-cunoscând faptul că Mihai Eminescu ,între anii 1858-1860 urmează şcoala primară Naţional Hauptschule(Şcoala Primară Ortodoxă Orientală ) , din Cernăuţi;

-că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Crist blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat:”ce e cugetarea sacră?/carte tristă şi închisă/ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra, iar ”Făt Frumos din lacrimă “ este gândit ca o prefigurare a lui Iisu, scris ca o pagină de Scriptură. Folcloristul Tudor Pamfile subliniază că sub aceaşi chemare este scris şi “Luceafărul “(“Vas nestricat al Maicii Domnului“).>>>>>

Raport de activitate a Filialei Banat Timişoara a Ligii Scriitorilor Români -06.02.2009-06.02.2010

Aşa cum prevede Statutul Ligii Scriitorilor Romani,ne-am propus să stimulăm activităţile culturale, astfel că în cele 12şedinţe-manifestări culturale  din 06.02.2009-06.02.2010-ne-am axat activităţile pe lansări de carte, simpozioane şi congrese internaţionale, expoziţii de carte şi pictură, comunicări stiinţifice,lectură din creaţiile propri ale scriitorilor sai, apariţii în AGORA LITERARĂ, publicaţie a LSR,precum şi în revista HELIOPOLIS care dezbat pe larg activităţile  LSR:

1. Am avut 7 şedinţe cu lansări de carte :Mariana Sperlea –Dincolo de uitare.      Ion Murariu – carte îngrijită  Album Ion Aga.-04. 04. 2009,Maria Martinescu Sadovan-Firicel de dor- 09.05.2009,-Geo Galetaru-Voci din penumbră şi Cântec pentru somn şi drum-06.06.2009-, Andreia Elena Anucuţa-Drumul iubirii spre Nord-24.10.2009-Geo Galetaru –Colivia de aur-05 .12.2009

2.La toate apariţiile s-au lansat revistele Agora Literară- de către Ion Murariu ,şi Heliopolis- de către Doina Drăgan .>>>>>>

A apărut revista “Memoria Slovelor”nr.1, editată de Filiala Vâlcea a Ligii Scriitorilor din România

Zilele acestea a apărut revista literară “Memoria Slovelor”, nr.1, editată de Filiala Rm.Vâlcea( preşedinte Petre Petria), a Ligii Scriitorilor din România. Cu această apariţie numărul revistelor editate de filialele acestei organizaţii scriitoriceşti se ridică la 7, după Agora literară,(Cluj), Cetatea lui Bucur,(Bucureşti) Heliopolis,(Timişoara), Pietrele Doamnei(Argeşi), Moldova Literară (Iaşi), şi Cuib (Constanţa).

Primiul număr al revistei vâlcene cuprinde un editorial semnat de scriitorul şi istoricul literar Costea Marinoiu, intitulat “La început de drum “, printre care autorul subliniază că:”Înfiinţarea la Cluj a Ligii Scriitorilor, având ca preşedinte pe Al.Florin Ţene- fiu al Vâlcii , deschide noi perspective deosebite scriitorilor vâlceni”.În continuare revista face prezentarea membrilor filialei cu fotografia acestora.În continuare sunt pagini de suflet ale scriitorilor vâlceni referitor la operele lor. Prin conţinutul acestei reviste se deschide o pagină bibliografică a celor care continuă ,pe aceste meleaguri de cultură şi spiritualitate, ceea ce s-a început prin “Şcoala de la Mănăstirea Govora “, promovarea culturii şi apărarea valorilor naţionale.

Al.Florin Ţene

-Gheorghe Gavrilă Copil – Răspundem Patriarhiei Române-canonizarea lui Eminescu

La sfîrşitul acestui articol,  bibliografie de provenienţă teologică, ignorată de alcătuitorii documentului emis de Patriarhie. Bibliografie incompletă.

Pentru o deplină informare a cititorilor, le punem la îndemână cele două documente.
Liga Scriitorilor din România,
Către, Prea Fericitul  Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL
Către, Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL

Răspunsul Patriarhiei Române,

Patriarhia Romana raspunde propunerii de canonizare a lui… Eminescu, oferind lamuriri generale privind procedurile de canonizare

Prima observaţie pe care o avem de făcut,  care nu este lipsită de temei, aşa considerăm noi, este asupra titlului celor două documente. A se reţine că Liga Scriitorilor Români se adresează Prea Fericitului Părinte Daniel, iar răspunsul este dat de Patriarhia Română. Documentul Ligii este din 3 februarie. Tot pe 3 februarie, în mod precipitat, se anunţă că în ziua următoare Patriarhia se va pronunţa asupra solicitării Ligii Scriitorilor.

”Reprezentanţii BOR au declarat pentru REALITATEA.NET că vor oferi mâine un punct de vedere pe această temă”. Avem o oarecare reţinere asupra cuvintelor “Reprezentanţii BOR”. Nouă ni se par a proveni din partea jurnaliştilor de la Realitatea. Net. Chiar aşa fiind, punctul nostru de vedere nu se modifică, documentul fiind emis de Patriarhie. Nu credem că jurnaliştii de la Realitatea.Net vor reveni asupra acestor cuvinte, nu-i învinuim cu nimic, au dat dovadă de professionalism, publicând documentul din partea Patriarhiei şi de respect şi bunăcuviinţă faţă de Biserică. Dar dacă persoanele care au anunţat că vor oferi mâine un răspuns,  sunt “Reprezentanţii BOR,” atunci Realitatea. Net este obligată să facă precizările de rigoare. Sunt mai multe personae… Care? Chiar dacă au avut legătura cu o singură persoană din partea Patriarhiei şi aceasta a declarat că ”Reprezentanţii BOR au declarat că vor oferi mâine un punct de vedere pe această temă”, sunt obligaţi să facă precizările de rigoare. Teologii, doar citind aceste câteva rânduri, au înţeles la ce ne referim. Cuvintele ar fi presupus ca aceşti reprezentanţi să semneze declaraţia din partea Patriarhiei, în cazul acesta punctul de vedere le-ar fi aparţinut. Cu alte cuvinte s-ar fi pronunţat în problema canonizării lui Eminescu, în calitate de autori ai documentului. Nimeni nu poate reprezenta Biserica Ortodoxă Română, decât Sinodul BOR. Dacă este emis în numele Patriarhiei Române de reprezentanţii pomeniţi, care sunt aceştia? Dacă nu ar fi fost cuvintele “Reprezentanţii BOR” documentul putea fi semnat de Patriarhia Română. Ceea ce presupunea că este alcătuit de înaltele feţe bisericeşti din cadrul Patriarhiei. Nici Patriarhia nu este de capul ei, ci parte a Sinodului BOR, prin înaltele ei feţe bisericeşti. Deci nu trebuie să înţelegem că Patriarhia nu poate emite communicate de presă, etc.,etc. Răspunsul în grabă, la această solicitare se dovedeşte lipsit de documentarea adecvată. Decât un astfel de răspuns, ar fi fost correct cel conform rânduielilor bisericeşti: “Urmând procedura stabilită de Sfântul Sinod privind canonizările de sfinţi din Biserica Ortodoxă Română,  propunerile de canonizare se adresează mai întâi Eparhiei din jurisdicţia căreia face parte solicitantul, care, apoi, o înaintează Sinodului mitropolitan. >>>>>

Anastasia Rusiv:“Să ne judece Eminescu”

O iniţiativă  lăudabilă, de altfel, din partea scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, de a fi sanctificat Mihai Eminescu, iniţiativă propusă Prea Fericitului DANIEL,Patriarhul Biserici Ortodoxe Române, în scopul ca  un reprezentant al culturii şi spiritualităţii neamului să fie trecut în rândul sfinţilor, aşa cum Sinodul BOR  a canonizat domnitori politici ca Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Constantin Brâncoveanu a stârnit nenumeroase dispute pe ecranele televiziunilor, cum ar fi:Realitatea TV, NCN, Transilvania TV, Antena 1 şi 3. Nici posturile de radio nu au tăcut, Radio Gherila, Radio Actualităţi, şi sute de ziare din ţară şi străinătate au participat cu idei pro şţi contra. La toate aceste emisiuni a intervenit  Al.Florin Ţene care şi-a susţinut propunerea cu argumente din opera scriitorului, cum ar fi poeziile :Rugăciune, Răsai asupra mea, Învierea, Coline, Coline, inclusiv zecile de articole publicate în ziarul Timpul în care apăra ortodoxia şi publicate în volumele”EMINESCU ŞI ORTODOXIA, o antologie de Fabian Anton, având un cuvânt înainte de Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului,  şi Eminescu şi cugetarea sacră, în rev.”Mitropolia Olteniei “, an.XLIII, nr.1 ianuarie-februarie 1991, pp 29-44.

Mai surprinzător este ,spunea preşedintele Ligii Scriitorilor,  că  s-au  găsit intelectuali din vârful ierarhiei , unii din ei atei, să nu fie de acord cu sanctificarea Poetului Naţional, pe motiv că era beţiv, umbla murder, că este” cadavrul din debara”, uitând că Eminescu a propovăduit, aşa cum a făcuto Iisus, iubirea de oameni şi apărarea dreptăţii în spiritul creştin.>>>>>

Către, Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL

Către,

Prea Fericitul  Patriarh al Bisericii Ortodoxe,

DANIEL,

Prea Fericite Patriarh, vă scriu în numele a peste trei sute de membri ai Ligii Scriitorilor din România, care au hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

- având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu  era ortodoxă. Familia  pe linie paternă cobora  din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

– cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi;

– că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: “ce e cugetarea sacră?/carte tristă şi închisă/ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra, iar ”Făt Frumos din lacrimă “ este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. Folcloristul Tudor Pamfile subliniază că sub aceaşi chemare este scris şi “Luceafărul “(“Vas nestricat al Maicii Domnului“). În”Sărmanul Dionis “ descoperim căutarea înfrigurată a lui Dumnezeu şi al Mântuirii, prin sacrificiu şi iubire, nicidecum ce spunea George Călinescu că este vorba de “elucubraţii romantice “ ce duc la reîncarnare;>>>>>

Liga Scriitorilor promovată la televiziunea locală

În  procesul de promovare a Ligii Scriitorilor din România, după ce au apărut articole despre această organizaţie profesională scriitoricească, în revistele din ţară, cum ar fi:”Oglinda Literară“,”Orient Latin”,”România Literară”,”Convorbiri Literare”,”Curierul de Vâlcea”, şi multe alte publicaţii şi cotidiene , în data de 01 februarie a.c. în cadrul  matinalului “`Neaţa Cluj”,emis de ALFA TV, a fost o întâlnire cu scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România. Moderatorii Andrei Aroneţ şi Andreia Arcan, producător Augustin Stanciu şi director editorial Beniamin Pascu, prin întrebările lor, au reuşit să provoace răspunsuri precise şi la obiect de la promotorul cultural şi fondatorul Ligii.

.Organizaţie profesională ce vine în  apărarea drepturilor  scriitorilor, indiferent din ce organizaţie profesională fac parte.În cadrul emisiunii s-a făcut vorbire despre activităţile celor 29 de filiale , din care 12 din străinătate. Au fost prezentate revistele editate de aceste filiale ale Ligii, cum ar fi:”Agora Literară“, editată de Filiala Cluj, “Cetatea lui Bucur”,editată de Filiala Bucureşti,”Helipolis”,editată de Filiala Timişoara,”Pietrele Doamnei”, FilialaArgeş, “Moldova Literară“, Filiala Iaşi,”Cuib”Filiala Dobrogea,”VIP, România”, Filiale Australia,etc.

S-a subliniat faptul că numai în trei ani de la înfiinţare Liga Scriitorilor a desfăşurat activităţi culturale şi cu cartea apreciate de iubitorii de cultură din ţară şi din diasporă.

La întrebarea dacă Liga Scriitorilor va obţine statutul de organizaţie profesională de utilitate publică, Al.Florin Ţene a răspuns că s-au început demersurile în acest sens.Dacă Uniunea Scriitorilor i-au trebuit aproape o sută de ani, sperăm, spunea preşedintele Ligii ,”să  obţinem cât  mai curând  această recunoaştere.”

Anastasia Rusiv