La Cenaclul literar”Vasile Sav”: Medalionul literar”Memoria calendarului-Mihai Eminescu şi Veturia Goga”

25 06 2009

P1030206Miercuri, 24 iunie a.c., la Cenaclul literar”Vasile Sav” din cadru Centru de Zi pentru Vârstnici nr.2, patronat spiritual de Liga Scriitorilor din România , a avut loc şedinţa de lucru a cenaclului.

Această întâmplare literar-cultural- muzicală s-a desfăşurat sub semnul “Luminii cerului eminescian” şi s-a deschis cu un mini- concert pe versuri eminesciene susţinut de Grupul ”Speranţa”, condus de prof.Modest Vişoiu , apreciat prin aplauze de numerosul public.P1030205

În continuare în cadrul medalionului literar “Memoria calendarului-M.Eminescu şi Veturia Goga”, prof.Maria Ţămbrescu , Ioan Benche , Aurel Vuşcan  şi Aurel Chira au vorbit despre Poetul Naţional. Al.Florin Ţene a citit câteva poezii din ciclul ”Eminescu cutia de rezonanţă a sufletului românesc”, dedicate autorului Luceafărului.

Un frumos şi bine documentat expozeu a susţinut prof.dr.Dan Brudaşcu despre viaţa Veturiei Goga, soţia lui Octavian Goga, cea care i-a fost alături trup şi suflet până la moarte poetului”pătimiri noastre”.Expozeul a fost apreciat de cei prezenţi cu vi aplauze.După care Dan Brudaşcu a lansat  revista “Cetatea culturală”nr.6 al cărui redactor şef este.

În continuare a urmat medalionul literar ” Carte frumoasă cinste cui te-a scris” în cadrul căruia scriitorul Al.Florin Ţene a vorbit despre cartea “ARTUR SILVESTRI-vocaţia Căii Singuratice” de Cleopatra Lorinţiu, după care preşedintele cenaclului a împărţit membrilor această carte.  Doamna Antonia Bodea a vorbit despre cărţile” Mărturii la era Vărsătorului” şi “Întâlnirea cu sufletul pereche” de Mana Luz din Dej.

În cadrul medalionului literar “Prin adevăr învingem o părere” Aurel Vuşcan a vorbit despre istoria investiri Papei la Vatican.

În încheiere au urmat dezbateri pe marginea celor prezentate.

Viitoarea şedinţă v-a avea loc miercuri ,30 septembrie a.c.

Karin Drăgaş





O nouă apariţie editorială:” Evadare în Cutia Pandorei” de Al.Florin Ţene

25 06 2009

Cartea “Evadare în Cutia Pandorei” de Al.Florin Ţene , apărută la Editura “Semănătorul”,Bucureşti, 2009, cuprinde 13 eseuri şi interpretări filosofice despre autori din literatura universală şi fenomene socio-politice din ţara noastră.Evadare...

Descoperim o analiză pertinentă al egoismului unor istorici literari şi de artă, în condiţiile în care francezii nu-şi permit să omită nici un autor, chiar dacă a scris un singur poem.O altă abordare dintr-un unghi diferit este analizat  realismul lui Theodore Dreiser  situat între ideile de stânga şi încălcarea moralei creştine. O eroare a istoriei sau a juraţilor în condamnarea lui Socrate este o altă temă dezbătută de autor.

O amplu eseu abordează mitul edenului în poezia europeană, lucrare care a fost susţinută la Universitatea “Vasile Goldiş” din Arad. În acest contest Al.Florin Ţene încearcă să clarifice semnificaţiile conceptului de Paradis şi  simbol cultural. În timp ce în alt eseu autorul explică rolul metaforei ca ritm al gândirii poetice.

Şi prin acest nou volum Al.Florin Ţene dovedeşte că lucrările sale eseistice cu interpretări filosofice au  echilibru şi strălucirea  ingeniozităţii bine temperate

Marin Barbu.






Petrică Birău-O nouă apariţie editorială:”A şaptea zi după Artur” de Al.Florin Ţene

22 06 2009

La editura „Contrafort” din Craiova a apărut volumul de versuri semnat de poetul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, intitulat „ Ziua a şaptea după Artur”, scris în memoria scriitorului, filosofului şi promotorului cultural Artur Silvestri, trecut la cele veşnice în toamna anului trecut.P1030193

Volumul este scris cu multă sensibilitate, având în vedere că cel „urcat în veşnicie”, cum spunea Ţuţea, era prieten în spirit şi  de suflet cu autorul acestor versuri, în care recunoaştem o forţă lirică deosebită şi o frazare impecabilă a discursului, aşa cum descoperim în versurile:”O mie de ani într-o singură zi/ Proclamă un ceas fără eroare, /În duminica de suflet te-aştept să vii/ Poemul să-l citeşti întruchipat din mare”. Poetul plonjează în metafizic , invocă divinitatea,  chiar urcă” vremea în imponderabil”pentru a înţelege trecerea în lumea de dincolo a prietenului.

Prin experienţa ca o trăire completă, prin elanul vizionar şi iubirea de prietenul dispărut, poetul realizează prin metafore portretul filosofului Artur Silvestri, dar şi creionează speranţa reîntâlnirii ”…în ape şi în vise,/ Din nou în diametrul orei/ Vor cădea minutele ucise/ Colorând în roşu înaltul aurorei.”(„Muzele datoare”).Însă , cu certitudine Al.Florin Ţene în poemul “Poeţii nu mor niciodată”, magistral ne aduce o rază de lumină şi o certitudine  că”Poeţii nu mor niciodată,ci doar/ îşi odihnesc zborul/ între clipa ce vine şi visul amar/ potolind focul din case şi luna/ cu dorul,/ arzând întotdeauna / cu rost.”>>>>





Karina Drăgaş: Liga Scriitorilor din România a acordat „Diplome de excelenţă“la “Zilele Gherlei”.

15 06 2009

P1030144

Ziua de Duminică 14 iunie a.c. a fost dedicată activităţilor culturale din cadrul “Zilelor Gherlei”. În acest context la Galeria de Artă din centrul oraşului a fost vernisată expoziţia cu lucrări a pictorilor gherleni, după care a urmat o serie de lansări de cărţi ale membrilor Cenaclului”Ion Popescu Apostol”.

În prezenţa primarului Ovidiu Drăgan manifestarea a fost deschisă de către poetul Horea Viorel Ţânţaş, preşedintele cenaclului din localitate care a vorbit despre activitatea cenaclului şi noua Antologie a acestuia  apărută de curând.P1030141

Despre cărţile şi antologia autoriloir gherleni au vorbit: poetul Mircea Petean, umoristul Cornel Udrea şi scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România,  urmând apoi un recital poetic susţinut de membrii cenaclului din localitate şi invitaţii acestora.

În încheierea manifestări a luat cuvântul Al.Florin Ţene care a vorbit despre istoria culturii localităţii Armenopolis, după care a înmânat “Diplome de excelenţă“ din partea Ligii Scriitorilor din România, domnului primar Ovidiu Drăgan , pentru sprijinirea activităţii culturale şi spirituale , şi scriitorilor: Horea Viorel Ţânţaş, Iulian Dămăcuş, Toader T.Ungureanu, Raveca Vlaşin, Irimie Perşa, Vasile Bunea, inclusive pictorului Sorin Spiridon Gâtu.

Manifestările din această zi dedicată culturii s-au încheiat cu un spectacol de teatu şi un concert sinfonic la Catedrala Armenească.

Karina Drăgaş






Al.Florin ŢENE:,,Poezia religioasă-cupă cu înţelepciune”

14 06 2009

Opera poetică de până acum a Olgăi Alexandru Diaconu  presupune precedentul absolut al unei experienţe-vitale şi mentale-a iubirii faţă de divinitate şi oameni, determinând atât fascinaţia ambiguă pe care o stârneşte scrisul unei poete talentate, cât şi acel sentiment de uşoară, dar olga-alexandra-diaconu.thumbnailpersistentă, bucurie, înregistrat ca un “văl tandru de lumină” atunci când citim volumul de poeme „Năstrapa nevăzută”,apărut la Editura Semănătorul,2008. Folosind în titlu un arhaism, năstrapă, cu înţeles de vas de lut, cană sau cupă, poeta îi dă conotaţia de înţelepciune a divinităţii din care soarbe lumina iubirii.Volumul este structurat în două cicluri: „Năstrapa nevăzută „şi „Căruţa cu flori” a căror tematică se tangenţiază prin consensul  neliniştii, indus stilistic printr-o profuzie de întrebări şi îndoieli: ”Dar noi tot nu te-am crezut , /chiar deTENE-Al.-Florin-wb viaţa ne-a durut/ şi ne-am revoltat mereu/ crezându-ne Dumnezeu” (Ce e trupul cel de lut) sau „De ce scriu mereu poeme/ ca să vărs al meu pahar/ tot crezând că pe-al meu creştet/ Domnul S-a lăsat cu har?…(De ce scriu?…). Descoperim aici o nelinişte emanată de întrebări simptomatice în ordinea „sincretismului” dintre îndoială şi credinţă , perceput de poetă în spaţiul trăirilor sale. Adresându-se direct divinităţii autoarea încearcă să-şi potolească frisonarea eului prin lumina rugăciunii:”Găseşte-mi o cale de mijloc/ s-accept viaţa mea ca un vers/ în care se-nchide tot cerul / ca mie să-mi fiu univers. (E-atâta lumină pe cale).Freamătul ,dorinţa, întrebările ,constituie lanţul trainic al cauzalităţii şi speranţei, prin care doreşte să urce spre dumnezeirea salvatoare.Acestea sunt semne ale unei treceri imposibile, a unor speranţe care rămân „o umbră de vis sub copaci”, fante spre un înalt a cărui imaginare consumă toate posibilităţile de rugă şi visare ale eului liric ,  învăluit într-o dorinţă ontologică ,o pascaliană trestie gânditoare>>>>>





CETATEA LUI BUCUR nr.4

13 06 2009

A apărut NUMĂRUL4, luna IUNIE, anul 2009, a publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

cetatea-lui-bucur

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu. Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI






Elisabeta IOSIF:,,Universul tainic al Înţeleptului Artur”

12 06 2009

“Mergem înainte, pentru că ceva tainic ni s-a dat de făcut. Toţi care suntem aici avem ceva de făcut. Probabil, ceva important”

ARTUR SILVESTRIDSCN8497

Numai ajungând la Ceahlău am înţeles “taina”, privilegiul puterii exemplului şi semn al participării la putere, ca însemn al perfecţiunii. Ca şi puterea centrelor energetice ale României, cum sunt muntele Ceahlău şi Mănăstirea lui Brîncoveanu de la Sâmbăta, venerată şi ea de “Îngerul bătrân, adăpostit pentru totdeauna în Marea Mănăstire a Ceahlăului”.Muyeul Artur Silvestri

Dacă René Daumal a evocat acest lucru în “Muntele analog”, am putea spune parafrazând că, în ascensiunea Ceahlăului, muntele nostru sacru, Kogaion,  Artur Silvestri a făcut o călătorie de natură spirituală. E ceva în felul Paradisului Pământesc din creştinism: “Dat-ai frumuseţii mele putere…întărit-ai muntele meu” (Psalmul 29,7- Vechiul Testament), aici la muntele-mănăstire, binecuvântat de Artur Silvestri. Altfel şi astfel am văzut acum acest loc, unde se află permanent legătura cu Sacrul. Fiindcă, nu poţi pătrunde aici fără o călăuză, cum a fost pentru noi Mariana Brăescu Silvestri şi fără cel care ne-a iniţiat în  acest spaţiu, Artur Silvestri.

Aşa mi-a apărut şi Troiţa, ca o iniţiere în spaţiul sacru. Aşezată la răscruce de drumuri, între pădurea, (ca un adevărat sanctuar, ascunzând un Templu tainic) şi drumurile ce duc spre Poiana Largului, Marea Ceahlăului – Bicaz  şi staţiunea cu nume de stâncă, Durău, ea Troiţa, domină localităţile Ceahlău – Ghinţieşi, în sunetele stranii, de cascadă ale Bistricioarei, în al cărei bazin superior  se află o staţiune-miracol,  Borsec.>>>>