“Există o necesitate a democratizării mişcării literare din ţara noastră”

27 08 2009

Interviu cu scriitorul şi promotorul cultural Al.Florin Ţene,preşedintele LIGII SCRIITORILOR din RomâniaAl Florin Tene 2009

  1. Fiind un scriitor/artist plastic/om de cultură cu o bogată experienţă, cum vedeţi raportul biografie/livresc în ceea ce vă priveşte. Vă puteţi face un autoportret în puţine cuvinte – un CV sentimental?
  2. Omul de cultură este copilul durerii,spunea Constantin Tsatsos.Tot ce am trăit a trecut mai înainte prin durere,chiar şi bucuriile.La baza edificiului de mai târziu,pe care l-am construit cu ajutorul creaţiei se află o rană.Fiindcă şi atunci când construim o casă, un monument producem o  rană Pământului ,prin săparea temeliei.Viaţa mea a fost consacrată artei cuvântului şi aceasta îmi aminteşte de rana care înseamnă pentru mine începutul rotniciei, şi în final bucuria lucrului bine făcut.
  3. Revoluţia din 1989 ne-a aruncat direct şi brutal într-o lume guvernată de materialitate, uneori chiar sălbatică. Am fost/suntem pregătiţi pentru aceasta? Cum au stat lucrurile în cazul dv.?
  4. Întradevăr evenimentele din decembrie 1989 m-a luat pe nepregătite, deşi le aşteptam de mult cu sufletul la gură.Eram dornic de libertatea cuvântului.În acest sens am făcut câte ceva.Am scris o scrisoare,împreună cu soţia mea ,poeta Titina Nica Ţene ,poetului Adrian Păunescu în care criticam familia  Ceauşescu pentru înfometarea poporului.Urmare acestui fapt am fost anchetaţi de Securitate şi daţi afară din serviciu.În ajun de ultimul Congres al Partidului am scris pe drumul dintre Gherla şi Dej cu aracet”Jos Ceauşescu”.Mult au căutat securişti să găsească făptuitorul ,dar nu m-au descoperit.Acum le-am spus eu.Şi ştiţi ce mi-au răspuns?”Bine ai făcut,dar atunci eram în stare să te omorâm”.De atunci,încet,încet ,m-am adaptat noilor condiţi şi am trecut optimist de la sintacma să ni se dea,la aceea de a face ceva.
  5. Ce gust vă lasă viaţa dv. ? – aveţi bucurii, dezamăgiri, regrete? Faceti ce vreţi, ce vă place?
  6. Mă simt un om împlinit.Viaţa mea are gustul strugurelui de pe Dealul Viilor din oraşul meu natal, Drăgăşani.Am doi băieţi, Florin specialist în imagine la Antena 1, Ionuţ,dr.în istorie şi drept, autor de cărţi şi propietarul ziarului Napoca News.>>>>>
Reclame




Al.Florin Ţene:“Jertfe”-le lui D.Velea în memoria lui Ion D.Sîrbu

18 08 2009

ID Sarbu JERTFE copertaAproape 20 de ani scriitorul Dumitru Velea i-a consacrat editării şi promovării operei dramaturgului I.D.Sîrbu. Ca director al Teatrului de Stat din Petroşani a făcut toate demersurile ca această instituţie de cultură să poarte numele autorului piesei Arca Bunei Speranţe”.Tot la începutul anilor 1990 a înfiinţat Fundaţia Culturală”I.D.Sîrbu” , având ca scop principal promovarea operei scriitorului născut în Petrila în 1919.

De-alungul anilor Dumitru Velea a publicat peste opt cărţi ,îngrijite şi cu Postfaţe semnate de el, bine documentate şi cu analize profunde ,despre opera lui I.D.Sîrbu.Acestea sunt:”I.D.Sîrbu ,Atlet al mizeriei”,”Ion D.Sîrbu, Obligaţia morală”,”I.D.Sîrbu, Între Scylla şi Carybda”,”Ion D.Sîrbu, Cu sufletul la creier”,”Ion D.Sîrbu, Râs-cu-plânsul nostru valah”,”Ion D.Sîrbu,Un deget pe o rană”,”Ion D.Sîrbu,Între timp murisem”,”Ion D.Sîrbu, Horia Stanca, Printr-un tunnel”şi”Ion D.Sîrbu, Jertfe”,carte apărută recent, şi asupra căreia ne vom apleca.Dacă nu mă înşel, despre cărţile enumerate mai sus , am scris cronici pe care le-am publicat în presa vremi.

Puţini sunt scriitorii,consemnaţi de Istoria Literaturii Române, care s-au aplecat cu acribie, responsabilitate, şi cu sentimentul prieteniei asupra operei confratelui. Printre aceştia se numără poetul, dramaturgul, eseistul şi editorul Dumitru Velea care în decurs de mai bine de două decenii a scos la lumina tiparului opera, scrisorile, publicistica celui care , în ultima perioadă a vieţii, a fost secretarul literar al Teatrului Naţional din Craiova.

Scriind despre adevărata prietenie dintre I.D.Sîrbu şi Dumitru Velea mi-am amintit  de ceea ce zicea Cicero în Despre prietenie”Prietenia nu este al lucru decât deplina înţelegere asupra tuturor lucrurilor divine şi umane unită cu un sentiment de bunăvoinţă şi de iubire, şi îmi pare că, afară de înţelepciune, oamenii n-au primit nimic mai bun de la zei.”>>>>





A apărut NUMĂRUL 6, luna AUGUST, anul 2009, a publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

15 08 2009

cetatea-lui-bucur

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , filiala Bucureşti,

în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI





Corneliu LEU: SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

15 08 2009

LEU Corneliu 2 wbCorneliu LEU

prezintă:

SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

COMUNICAT AL MIŞCĂRII PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC PRIVIND MANIFESTĂRILE DIN ANUL 2009

Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 – 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date prin mai multe hotărâri de Consilii Locale, ale conducerilor unor organizaţii neguvernamentale, ale unor comunităţi româneşti din străinătate şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, expunerea de motive fiind însuşită de Comisiile Parlamentare de specialitate ale Senatului României şi Camerei Deputaţilor încă din legislatura trecută iar, prin avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fiind consemnate atribuţiile decizionale ale Senatului României.

În acest an, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor României a înregistrat hotărârile a încă aproape două sute de Consilii Locale privind desfăşurarea anuală a acestei Sărbători şi a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membri ai acestei Asociaţii de a iniţia şi susţine manifestările respective. (publicăm în anexă documentul*).>>>>>





Al. Florin ŢENE:,,Bucuria simulată şi fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu”

15 08 2009

TENE-Al.-Florin-wbConştiinţa despre tine însuţi conduce spre înţelepciune; dar când descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu o conştiinţă vastă despre fiinţa Omului , gândim că adevărata înţelepciune glisează în exterior , îndepărtându-se de miezul cald şi calm al vieţii.

Ceea ce descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu ,este mai mult decât conştiinţa despre sine .El aprofundează timpul şi substanţa , pentru a găsi corespondenţe umane: „N-o răspândi, nu pune om s-o ducă/ în hainele cu sânge: las-o jos/ rotită-n sul şi vino mai aproape/ de umbra casei mele, frate palid” (Nu spune)

Fericirea poetului de a-şi fi găsit „credinţa” în poezie este profesiunea celui care, lovit mereu de destin, nu se va fi îndepărtat niciodată de la luciditate. Acel „Punct de sprijin”, vezi poezia cu acelaşi titlu, era pentru poet un loc, în spaţiu şi timp, cu ajutorul căruia putea să evadeze, conştient, că „ieri” nu poate fi rupt de viitor. Poetul cu ajutorul poeziei doreşte descătuşarea spirituală, pe care o găseşte în ocurenţa metalului şi metalizării, întrucât în social era imposibil, datorită dictaturii. Evadarea în mineral nu este altceva decât refugiul în faţa prezentului. Era convins că sufletul lui refugiat în mineral (cristal şi var) este un mijloc de scăpare,însă era convins că fericirea pare înscrisă dinainte. Iar bucuria simulată este asemeni sentimentului cel simte naurfagiatul pe un ţărm salvator: „şi cum cobor, şi cum sub tălpi încerc/ s-aleg de noapte pietrele ţestoase,/ abia-nţeleg din care parte-mi şterg/ palorile pe piept alunecoase.” („Insula-Punct de sprijin”)>>>>






Doina Drăgan: Semnificaţii profunde în „Scaunul Harului” Versuri de Titina Nica Ţene

9 08 2009

coperttaTitlul cărţii Scaunul Harului, de Titina Nica Ţene, Editura Contrafort, Craiova 2009, se potriveste cu calitatea şi energia poetei ce tinde spre desăvârşire prin buna făptuire şi credinţă.

Toţi avem nevoie  de mântuire, deci să fim mai buni.   Şi dacă după viaţa aceasta/ se poate veşnic să trăim, / atunci să facem fapte bune, / Prin ele să ne mântuim!/ . (pag 18, Prin fapte.).

Căutaţi graţia divină acordată omului, parcă ne îndeamnă poeta.  Versurile gravitează în jurul acestui subiect, la care se adaugă un univers de teme şi idei nostalgice:  imaginii ale satului natal păstrat în memorie, frumuseţea naturii, a anotimpurilor, amintirea părinţilor  şi a clipelor petrecute împreună. Amintim poemul “Mama” (C 4, pag. 43,) în care poeta face  radiografia  unei zile, pe când era copilă, atunci când împreună cu mama mergeau în pădure după flori şi ciuperci, atunci când zbenguind veneau acasă să pregătească bucuroase cina obişnuită de la ţară. Dar acum îi este dor de ea şi îi aprinde o lumânare. Titina Nica Tene 3

Versurile sunt scrise ca impuls al dorului de mamă, de casa părintească, poeta fiind cuprinsă de emoţii în adânci clipe de meditaţie. :  Tristă stau pe prispa casei,/ nu ştiu încotro s-apuc,/ satul nu mă recunoaşte,/ la oraş nu mă mai duc!/ ( Întoarcere, pag.36) Se simte primăvară în aer,/ copacii deschid ochii-n vânt şi parcă simt cum creşte iarba/ şi ghioceii din pământ “ (Scaunul Harului, pag.7 ) sau Mă cuprinde un dor de satul de departe,/ gândurile stol, aleargă spre cei dragi/, că am plecat în lume ca să învăţ carte,/ lăsând copilaria lângă păduri de fagi. (Am plecat în lume, pag 33)

Originală,  poeta Titina Nica Ţene, ne-a  transmis prin versuri sensibilitatea şi fineţea sa. Totuşi poeta este discretă şi enigmatică.>>>>>





Al.Florin Ţene:,,Pe urmele istoriei din Ţara Haţegului”

1 08 2009

P1030312Când soarele îşi mija pleoapele de lumină peste Clujul ce începuse să se trezească, peste 40 de membri ai Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2, condus de Maria Bobină ,în alcătuirea lui aflându-se şi o parte din Cenaclul Literar”Vasile Sav”,coordonat de scriitorul Al.Florin Ţene, au plecat cu un autocar pe urmele istoriei în Ţara Haţegului.

După ce autocarul înfăşurase pe roţi distanţele sub strălucirea fontelor solare, la orizont s-au văzut coamele înverzite ale Munţilor Orăştiei. “Parcul Tineretului” din oraşul Paliei de la Orăştie ne-a primit cu braţele răcoroase şi binevenite. Aici prof. Sfârlea Vasile şi scriitorul Al.Florin Ţene au vorbit despre Palia de la Orăştie tipărită între 14 noiembrie 1581 şi 14 iulie 1582 ce cuprinde două cărţi din Vechiul Testament,Geneza(Bitia) şi Exodul(Ishodul).Lucrarea cuprinzând 164 de file. Tot aici s-a vorbit despre originea lui dr.Petru Groza, dar şi de partizanii anti- comunişti din Munţii Orăştiei. În încheierea acestei lecţii de istorie poeta Titina Nica Ţene a recitat poezii din volumul său Scaunul Harului, recent apărut.pe urmele istoriei

Când soarele  amiezii îşi trimitea săgeţile arzătoare în parbrizul autocarului, grupul de excursionişti intra în Hunedoara, oraşul metalurgiei socialise,ce ne-a întâmpinat cu ruinele Combinatului Siderurgic şi cu amorţeala oraşului de provincie în care nu se mai întâmplă nimic. Castelul Huniazilor ,aflat în plină restaurare, a fost următorul popas. Aici un ghid autorizat, dar şi prof.Vasile Sfârlea ne-a vorbit despre istoria acestui castel care se mai numeşte şi al Corvinilor, fiind ridicat în secolul XV de Iancu de Hunedoara , sub zidurile căruia curge pârâul Zlaşti. Castelul construit în stil neo-gotic domină înprejurimile prin Turnul Toboşarilor şi Turnul Capistrano, iar Sala Cavalerilor şi Sala Dietei, inclusiv Sufrageria Bethlen ne “vorbesc” despre rolul jucat de acest impozant edificiu în istoria Transilvaniei.>>>>