A apărut NUMĂRUL 6, luna AUGUST, anul 2009, a publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

15 08 2009

cetatea-lui-bucur

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , filiala Bucureşti,

în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

Reclame




Corneliu LEU: SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

15 08 2009

LEU Corneliu 2 wbCorneliu LEU

prezintă:

SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

COMUNICAT AL MIŞCĂRII PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC PRIVIND MANIFESTĂRILE DIN ANUL 2009

Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 – 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date prin mai multe hotărâri de Consilii Locale, ale conducerilor unor organizaţii neguvernamentale, ale unor comunităţi româneşti din străinătate şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, expunerea de motive fiind însuşită de Comisiile Parlamentare de specialitate ale Senatului României şi Camerei Deputaţilor încă din legislatura trecută iar, prin avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fiind consemnate atribuţiile decizionale ale Senatului României.

În acest an, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor României a înregistrat hotărârile a încă aproape două sute de Consilii Locale privind desfăşurarea anuală a acestei Sărbători şi a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membri ai acestei Asociaţii de a iniţia şi susţine manifestările respective. (publicăm în anexă documentul*).>>>>>





Al. Florin ŢENE:,,Bucuria simulată şi fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu”

15 08 2009

TENE-Al.-Florin-wbConştiinţa despre tine însuţi conduce spre înţelepciune; dar când descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu o conştiinţă vastă despre fiinţa Omului , gândim că adevărata înţelepciune glisează în exterior , îndepărtându-se de miezul cald şi calm al vieţii.

Ceea ce descoperim în poezia lui Mircea Ciobanu ,este mai mult decât conştiinţa despre sine .El aprofundează timpul şi substanţa , pentru a găsi corespondenţe umane: „N-o răspândi, nu pune om s-o ducă/ în hainele cu sânge: las-o jos/ rotită-n sul şi vino mai aproape/ de umbra casei mele, frate palid” (Nu spune)

Fericirea poetului de a-şi fi găsit „credinţa” în poezie este profesiunea celui care, lovit mereu de destin, nu se va fi îndepărtat niciodată de la luciditate. Acel „Punct de sprijin”, vezi poezia cu acelaşi titlu, era pentru poet un loc, în spaţiu şi timp, cu ajutorul căruia putea să evadeze, conştient, că „ieri” nu poate fi rupt de viitor. Poetul cu ajutorul poeziei doreşte descătuşarea spirituală, pe care o găseşte în ocurenţa metalului şi metalizării, întrucât în social era imposibil, datorită dictaturii. Evadarea în mineral nu este altceva decât refugiul în faţa prezentului. Era convins că sufletul lui refugiat în mineral (cristal şi var) este un mijloc de scăpare,însă era convins că fericirea pare înscrisă dinainte. Iar bucuria simulată este asemeni sentimentului cel simte naurfagiatul pe un ţărm salvator: „şi cum cobor, şi cum sub tălpi încerc/ s-aleg de noapte pietrele ţestoase,/ abia-nţeleg din care parte-mi şterg/ palorile pe piept alunecoase.” („Insula-Punct de sprijin”)>>>>