Karina Drăgaş-Simpozionul Naţional de Istorie ”POSADA 1330”

16 11 2009

În colaborare cu LIGA SCRIITORILOR din România

Simpozionul Naţional de Istorie ”POSADA 1330

În data de 12 noiembrie a.c. a avut loc la Rm.Vâlcea , în Clubul Garnizoanei  din acest municipiu, Simpozionul Naţional de Istorie „POSADA 1330-simbolul biruinţei DacoRomâne ediţia I”, organizat de scriitorul Eugen Petrescu, membru în conducerea filialei vâlcene a Ligii Scriitorilor şi preşedintele filialei Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor. La această amplă manifestare au participat : preşedintele Ligii Scriitorilor din România, în fruntea unei delegaţii clujene, scriitorul, promotorul cultural şi criticul de artă Al.Florin Ţene , istorici şi membrii filialelor Ligii Scriitorilor şi al Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”, din judeţele Argeş, Cluj, Dolj, Gorj, Mehedinţi , Vâlcea, etc.

Prezidul, format din prof.Univ. Dr. Dinică Ciobotea din Craiova, conf,Univ. Dr. Spiridon Cristocea, dr. ing. Mihai Sporiş, prof. Costea Marinoiu, col.Petre Stoica, preşedintele Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”,Gl.bg.Constantin Tănase, prim-vicepreşedinte Asociaţiei Naţionale”Cultul Eroilor”, prof.univ. Dr. Alexandru Popescu-Mihăeşti şi scriitorul Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, a coordonat lucrările acestui amplu simpozion.

Au susţinut referate pe această temă , profesorii universitari şi doctorii în istorie: Petre Gheorghe (Craiova), Constantin Dinulescu (Craiova), Mite Măneanu (Turnu Severin), Doru Căpătaru (Piteşti), Ion Ciucă ( Drăgăşani), prof. Dr. Ion Soare (Rm.Vâlcea) , scriitorul Al.Florin Ţene, Doru Căpătaru, etc.>>>>>>

Reclame




Cristian NEAGU:,,Recursul Mioriţei”

16 11 2009

1. DIN FRĂMÂNTĂRI, NĂSCUTU-S-A IMBOLDUL

Adolescent fiind, sorbeam cu nesaţ -la orele de limba şi literatura română- explicaţiile dascălilor, cu privire la ceea ce reprezintă Mioriţa în literatura contemporană, şi anume, forţa lirică a geniului popular anonim, exemplu de atitudine în faţa morţii, tradiţionalismul pastoral, având o foarte clară referire la zona teritoriala în care se identifică viitorul stat român, după numele subiecţilor amintiţi în poem, (vrâncean, ungurean, muntean) şi se încheia de regulă cu: iubitor de meleag, dragostea faţă de natura şi de oile sale (?) evidenţiindu-se (cu excepţia naşterii, oare de ce?) componentele arhaice ale folclorului: nunta, moartea, bocetul.

Totuşi, derulând epicul mioritic, sesizam –nemulţumit de ceea ce devenea până la urmă esenţa răspunsului corect pentru nota zece,- neconcordanţe majore în logica faptelor, atribuite (curios) unui geniu popular, fie el şi anonim. Întrebând în jurul meu, arătând pe text, şi demonstrând „rupturile” de logică, mi se dădea dreptate, şi uneori, explicaţii fără conţinut, în care era invocată lumea basmului. Prezent la multe şezători literare, ascultam acelaşi discurs şablonat pe tema Mioriţei, aşteptându-mă ca distinşii vorbitori să facă, o cât de mică aluzie, la construcţia baladei, ceea ce nu se întâmpla, şi astfel am luat hotărârea de a fi izolat, cu program flexibil, în imperiul cărţilor.

În urma cercetărilor efectuate prin arhive şi biblioteci, interesându-mă (printre altele) adevăratul descoperitor al Mioriţei, din controversa Alecu Russo – Vasile Alecsandri, descrisă pe larg în publicistica lui Al. Dima şi P.V. Hanes, dar mai ales din dorinţa de a pătrunde reminescenţa enigmisticii acestui poem pastoral, am „stivuit” pe masa de lucru, volume semnate de cei mai reprezentativi cărturari în acest sens: Odobescu, Haşdeu, Tiktin, Weigand, Densuşianu, Mario Roques, Iorga, Adrian Fochi, Ion Rotaru, şi cu toate că adolescenţa mea rămăsese de mult în urmă, descumpănirea era aceiaşi. >>>>>





-Ioana STUPARU:,,NE VOM AMINTI MEREU DE SCRIITORUL ARTUR SILVESTRI”

16 11 2009

Nu, nu pot fi daţi uitării cei plecaţi în Lumea sufletelor! Nu te lasă amintirile… Chiar fără să-ţi propui, îţi vin în minte numeroase întâmplări, momente în care au răsărit firicele de proiecte sau chiar au înflorit şi au dat roade. Aceste momente m-au impresionat dintotdeauna, mai ales cele benefice, care au lăsat urme remarcabile, unele vizibile, altele purtate doar în suflet.

Un moment benefic a fost pentru mine întâlnirea virtuală cu scriitorul ARTUR SILVESTRI, iniţiatorul uriaşului şi poate unicului program “Asociaţia Română pentru Patrimoniu” (ARP).

La scurt timp după ce am luat cunoştinţă cu ARP, împrejurarea a făcut să scriu o proză scurtă intitulată “Motivaţie”, pe care am trimis-o la revista Lumea Satului. Prin aceasta am vrut să trag şi eu sistemul de alarmă, faţă de lăsarea de izbelişte a agriculturii. Motivul creaţiei articolului a pornit de la revolta ce am simţit-o pentru nişte căpşuni din import, aspectuoase, dar fără gust. În materialul respectiv fac referire la românii care au trecut peste hotare, să lucreze terenul altor ţări, lucru ce-l puteau face şi acasă, unde ar fi produs căpşuni cu gust, din pământ românesc, eu fiind o persoană în care patriotismul dă în clocot.

Viaţa mi-a demonstrat adesea că nimic nu este întâmplător…

Răsfoind în acea perioadă prin revistele ARP, mi-a atras atenţia un articol ce se referea la căpşuni şi era semnat de Ioan Miclău din Australia. Conţinutul articolului m-a surprins, ceea ce mi-am zis: “Iată, domnule, doi români care gândesc la fel, în acelaşi timp deşi locuiesc pe continente diferite!”. Constatarea  i-am făcut-o cunoscută domnului ARTUR SILVESTRI, iar ca demonstraţie i-am trimis textul meu intitulat “Motivaţie”.>>>>>