-Corneliu FLOREA:,,ÎNDATORAT LUI ARTUR SILVESTRI”

Într-un fel sau altul noi, oamenii, suntem îndatorati unii altora. Îndatorati in multe feluri, dar in aceste rinduri, acum, vorbesc de o anumita indatorare deosebita, intelectuala si spirituala, de multumire si recunostinta pe care o am fata de Artur  Silvestri.

Când, dupa Decembrie 1989, Iosif Constantin Dragan a venit la Bucuresti si-a inceput editarea saptaminalului de opinie independenta NATIUNEA, in Mai 1990, si-a adus aminte si de mine, punindu-ma pe lista romanilor din strainatate, care sa primeasca gratuit, din partea Domniei Sale, publicatia. Redactor–sef  era  Artur Silvestri, iar  Mariana Braescu era redactor–sef adjunct. Cu ocazia acestui eveniment l-am citit  pentru prima data pe Artur Silvestri si am intrat in corespondenta cu dinsul.

Corespondenta a fost rara pina ce Artur Silvestri s-a dedicat cu toata firea Asociatiei Romane pentru Patrimoniu, a carui fondator si presedinte a fost. Este uimitor cum, in primul deceniu al  noului mileniu, a putut sa aglutineze, intr-un timp atit de scurt, in aceasta fundatie, atitia intelectuali, carturari, oameni de arta si scriitori de toate genurile, din tara si din pretutindenea romaneasca, sa participe alaturi de el la evidentierea patrimoniului nostru cultural si spiritual, l-a imbogatirea lui. Si nu numai atit.  Avind o personalitate de carturar superior, respectind dreptul la opinie al asociatilor si colaboratorilor, dintr-odata revistele electronice ale asociatiei au devenit tribune de adevar national, de cultura romaneasca autentica, de analize minutioase si sinteze pertinente, intr-o larga varietate de exprimare. In ele se citeau idei exprimate academic si filosofic, critica intemeiata si argumentata, pamfletul si polemica.>>>>>>