Anastasia Rusiv: Conferinţa “Actualitatea Cultului Eroilor în Cluj-Napoca-Simbori Naţionale şi Brandu-uri Locale”

26 02 2010

În organizarea Casei de Cultură,  a publicaţiei Napoca News şi a Ligii Scriitorilor din România, a avut loc conferinţa “Actualitatea Cultului Eroilor în Cluj-Napoca ,Simboluri Naţionale şi Brandu-uri locale “, în după amiaza zilei de 25 februarie a.c..

În cadrul acestei manifestări culturale au luat cuvântul : dr.Vasile Lechinţan, cercetător la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca, Al.Florin Ţene, preşedintele Ligi Scriitorilor din România, dr.Dan Brudaşcu, directorul Casei Municipale de Cultură Cluj,

George Bara , fondator Napoca News, Cristian Haiduc şi Daniel Bran ,reprezentanţi ai Asociaţiei Noua Dreaptă, filiala Cluj-Napoca , ing.Traian Balotă, preşedintele Societăţi Culturale”Vatra Românească” şi Marius Mureşan , redactor la publicaţia Napoca News.

În faţa numerosului public au fost promovate idei privind cele două valenţe ale eroilor ce s-au desprins din cuvântarea preşedintelui Ligii Scriitorilor şi necesitatea promovări istoriei naţionale ca zestre a neamului nostru în condiţile fenomenului globalizării şi europenizării ţării noastre.

Anastasia Rusiv





RAPORT DE ACTIVITATE – Filiala Bucureşti a Ligii Scriitorilor Români

26 02 2010

Filiala Bucureşti s-a înfiinţat în noiembrie, 2008, având data zilei de început a Târgului de carte “Gaudeamus”(15 nov.), fiindcă în această incintă ne-am întâlnit pentru prima oară cei 12 membrii, care am început activitatea de scriitori ai unei Ligi, ce şi-a propus să aibă drept scop promovarea cărţii, a culturii , a tuturor scriitorilor români din ţară şi de pe orice continent s-ar afla, aşa cum prevede şi statutul.

În  această noua formulă , imediat, în decembrie am înfiinţat Cenaclul “Cetatea lui Bucur”, la activitatea căruia s-au alăturat scriitori români din Europa, SUA, Canada, Australia, o parte dintre ei devenind membri ai Filialei Bucureşti iar alţii ai filialelor din ţară. Scriitorii români de la filialele dinafara ţării au început să scrie la revista “Cetatea lui Bucur”, care s-a înfiinţat în martie 2009. În curând sărbătorim un an de când am pus bazele primului număr iar  colaborarea cu scriitorii şi publiciştii români de pretutindeni s-a intensificat cu fiecare număr, sporind prestigiul său atât prin personalităţile prezente cât şi prin valoarea scrierilor publicate. În acelaşi timp am acordat  importanţă tinerilor scriitori. Revista a creat un spaţiu debutanţilor, o parte citind prima dată în cenaclul nostru. Am mers mai departe, creând parteneriate cu Reţeaua Literară Europeană şi cu Tărâmul Poeziei de pe aceeaşi reţea, descoperind  în concursurile organizate în colaborare , poeţi foarte tineri, valoroşi, încă din şcoală.

În 2009 au citit toţi scriitorii filialei în cenaclu şi am lansat 12 cărţi ale scriitorilor filialei noastre  şi ale scriitorilor din diaspora: din Canada şi Australia, la Biblioteca Metropolitană şi la Tărgul Gaudeamus,fiecare lansare constituind o adevărată sărbătoare. Nu am să dau nume, fiindcă ar trebui să-i numesc aproape pe toţi scriitorii filialei, acum în număr de 30. >>>>>





A apărut NUMĂRUL 12, luna FEBRUARIE, anul 2010, al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

26 02 2010

cetatea-lui-bucur

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ,

filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

=================================================

A apărut NUMĂRUL 12 , luna FEBRUARIE, anul 2010,

al publicaţiei CETATEA LUI BUCUR

––––––––––––

Sumarul acestui număr aici >>>>>>





Anastasia Rusiv: Medalionul literar- muzical”Femeia, mărţişorul primăverii noastre“

26 02 2010

La Cenaclul ”Vasile Sav”

Medalionul literar- muzical ”Femeia, mărţişorul primăverii noastre“

Cenaclului literar “Vasile Sav”s- a ţinut în ziua de Dragobete fiind dedicată, în majoritatea ei, femeilor şi a zilelor de 1 Martie şi 8 Martie.

Şedinţa a fost deschisă de doamna Maria Bobină, coordonatoarea Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2, după care a urmat un concert de cântece inspirate de jumătatea noastră mitologică, femeia, susţinut de Grupul Vocal ”Speranţa”, condus de prof. Modest Vişoiu.

În continuare a urmat medalionul literar”Memoria calendarului- Eugen Barbu”.Despre acest scriitor a vorbit ,bine documentat, Aurel Chira şi Ioan Benche.

Momentul omagial”Ionel Andraşoni-70” a fost emoţionant. Preşedintele cenaclului a vorbit despre viaţa ,opera şi activitatea acestui scriitor care până la această vârstă şi-a dedicate viaţa culturii.A mai vorbit despre acesta poetul Vasile B. Gădălin şi Eugen Coţa.

Tradiţionalul medalion”Carte frumoasă cinste cui te-a scris“ a găzduit prezentarea cărţi”Italia, pământul de-acasă “, apărută la editura Conphys, Rm.Vâlcea, de Ioan Barbu. Despre carte şi activitatea prodigioasă a scriitorului şi ziaristului vâlcean a vorbit ,bine documentat şi elogios, Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România şi al Cenaclulu “Vasile Sav”. Apoi Ioan Vlas şi- prezentat cartea, nu de mult apărută,”Amintirile unui librar”. >>>>>





Alexandru PETRESCU: SCRISOARE CĂTRE PREA FERICITUL DANIEL, PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

20 02 2010

Comunitatea Românilor din Spania

SCRISOARE CĂTRE PREA FERICITUL DANIEL, PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Redăm integral textul scrisorii adresate PF Daniel, prin care se solicită canonizarea Poetului Naţional:

„Către Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL

Prea Fericite Patriarh,

Vă scriu în numele Comunitaţii Românilor din Spania, care a hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

– având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu era ortodoxă. Familia pe linie paternă cobora din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

– cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi;

– că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: „ce e cugetarea sacră?/ carte tristă şi închisă/ ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra”, iar „Făt Frumos din lacrimă” este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. >>>>>





Al.Florin ŢENE:,,Marele noroc al Literaturii Române, Eminescu”

20 02 2010

Motto:”Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei.”

Mihai Eminescu

Când se cercetează cu acribie opera unui poet ca Eminescu se caută înţelesuri, sensuri, forme, ambianţe, se încearcă de fapt parafe alături de cel ce semnase simplu dar dramatic la viaţa sa, creatorul.În situaţia noastră actuală când poetul este analizat cu admiraţie, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul”Sărmanului Dionis”:”Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?

Aprecierea, respectul, adoraţia, admiraţia sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condiţiile, şi numai atunci, când cel ce studiază şi analizează vestigiile scoase la suprafaţă are mai mult decât ochiul atent, este de bună credinţă, decât ştiinţa unei astfel de arheologii, când însăşi cercetătorul re-creează. Căci  aceasta ni se pare a fi specificul: se reconstituie un suflet de poet ce nu poate fi despărţit de viaţa sa şi mediul social-politic în care şi-a desfăşurat activitatea, inclusiv nivelul la care a ajuns dezvoltarea limbii române.Se re-creează un Eminescu recunoscut, trebuie, în aceste condiţii să ni-l amintim prin ce a lăsat în urma sa , inclusiv şi prin mărturiile contemporanilor săi.

În lumea încărcată de simboluri ale antichităţii helene, Luceafărul simboliza călăuza călătorilor spre lăcaşurile zeilor.În căutarea Luceafărului poetul îşi străbate în felul său viaţa.Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forţa sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a şti să-l facă să poposească, pentru contemplaţia a ceea ce zăreşte, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului.Astfel îşi realizează Eminescu partea sa de magie.>>>>>





Al.Florin ŢENE: Personalităţi clujene în “Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea”.

17 02 2010

Sub egida Academiei Române şi a Institutului de Cercetări Socio-Umane”C.S.Nicolăescu-Plopşor” din Craiova , a apărut” Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Vâlcea”, Vol.I, Oraşele, Editura Sitech, Craiova, 2009, având ca autori pe Dinică Ciobotea, Cezar Avram(coordonatori), Dumitru Andronie, Ileana Marinaş(secretari ştiinţifici ), Ion Marinescu, Costea marinoiu, Vladimir Osiac, Eugen Petrescu, Corneliu Tamaş, şi Nicu Vintilă, o parte din aceştia fiind membrii Ligii Scriitorilor din România.

Volumul cuprinde , în cele 272 de pagini, prin structura tematică şi formatul editorial “repere dintr-o evoluţie milenară a celor peste 1000 de localităţi vâlcene( existente astăzi, înglobate administrativ, comasate teritorial, dispărute, redefinite în diferite momente) aflate în perimetrul celor 78 comune, 9 oraşe şi 2 municipii, câte numără judeţul astăzi.”(Prefaţă).

În acest prim volum sunt evidenţiate oraşele şi municipiile:Municipiul Râmnicul Vâlcea, Municipiul Drăgăşani, şi oraşele: Băbeni, Băile Govora, Băile Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezul şi Ocnele Mari.

Vâlcea ca unitate administrativă , socială, politică ,culturală , înglobează de-alungul istoriei sale milenare trepte de civilizaţie diverse.În cadrul acestui teritoriu aflat între judeţele Alba, Sibiu, Argeş, Olt, Gorj şi Hunedoare vieţuiesc, în present, 370160 de locuitori , pe o suprafaţă de 5550 km patraţi.

În fişa fiecărei localităţi din acest volum sunt desfăşurate importante date despre aşezarea geografică, hidrografie, clima, etimologie, istorie, localităţi limitrofe, primari, dar şi pagini importante despre istoria culturii , evoluţia ei până în prezent. Astfel  am descoperit în aceste importante pagini pentru istoria culturii naţionale personalităţi  care s-au născut în acest areal geografic şi cultural şi care trăiesc şi au trăit  în Cluj-Napoca.>>>>>>