Al.Florin ŢENE:,,Relativitatea succesului în literatura română”

31 01 2011

De-alungul istoriei noţiunea de succes a avut diferite sinonime, apropiate ca sens sau chiar identice. Astfel cuvintele ”faimă “, “ renume “, “reputaţie “, “popularitate “, “ glorie “,”prestigiu “, “ autoritate “ sau  “ celebritate“, au definit consacrarea publică conferită de un anumit grup social unei personalităţi remarcate într-un domeniu. Observaţiile pe această temă datează chiar din antichitate, dar dezvoltate în secolul 18. În acest domeniu au fost şi câteva contribuţii româneşti, cum ar fi Mihai ralea, T.Herseni, Tudor Vianu, şi nu în ultimul rând Paul Cornea.

Prin deceniul trei din secolul trecut N. Davidescu vorbea despre “Norocul literar “, în care este subliniată nuanţa sceptică şi relativistă, chiar dacă se avea în vedere doar succesul literar. Acesta este imprevizibil, efemer şi în final relative prin definiţie.În istoria literară de la noi se cunos destule cazuri de “ succese“ efemere. În secolul XIX versurile lui Nicolae Dimache erau citite şi memorate în saloanele vremii. Mai înaintea lui, pe la 1790,  versurile din “Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite şi amintite pe vremea lui, Gh.din Moldova ( pe numele lui adevărat Gh.Kernbach ), care a trăit în perioada 1859-1909, care a scris un soi de ”anacreontice dulcege şi romanţe muzicabile a fost salutat cu entuziasm de Haşdeu şi Vlahuţă, şi cultivat de “Viaţa Românească “, sau Dimitrie Teleor ale cărei ” poezii în vărful peniţei “ erau citite şi cultivate la începutul secolului XX.

Iată câteva exemple care, în parte, confirmă efemeritatea succesului. Acesta ţine şi de gustul oamenilor vremii. Filozofuil grec Constanti Tsatos spunea că e bine să scri în spiritual timpului tău, dar vai de acei scriitori care au scris numai în spiritul vremii lor. După Helvetius ”întâmplarea este aproape unicul zeu al succesului “.( De l` Esprit, IV, ch.XIII). În acest sens butada englezului Robert Southey trebuie amintită ”Publicul ( succesul de public, n.n.) şi euharistia ( transubstantiation) sunt cele mai mari mistere…ale naturii “. De fapt, este greu să explicit apariţia “succesului “ într-un caz sau altul. Exemplu ni-l poate oferi Augustin Buzura ale cărui romane înainte de 1989 erau căutate de cititori pentru a descoperii ”şopârliţele “ ce ocoleau cenzura, azi, aceleaşi romane nu mai sunt citite de nimeni.Chiar dacă au fost traduse în nenumărate limbi pe bani publici pe când era director la Centrul Cultural Român. >>>>>>>>>>





Doina Drăgan:“Frumosul purifică, descătuşează. Chiar şi atunci când este un strigăt de disperare” Interviu acordat de Domnul Al. Florin Ţene

31 01 2011

Interviu acordat de Domnul Al. Florin Ţene, preşedintele fondator al Ligii Scriitorilor din România, scriitor şi promotor cultural, profesoarei Doina Drăgan, redactor şef al  revistei Heliopolis, din Timişoara.

1.Sunteţi născut în România, unde v-aţi petrecut copilăria şi adolescenţa, unde a-ţi studiat, unde a-ţi scris 34 de volume de versuri şi proză şi eseuri, unde a-ţi fost premiat de nenumărate ori şi a-ţi primit Diplome şi Medalii.Care a fost cea mai mare realizare din punct de vedere literar a Dunmeavoastră,  de până acum? Ce noi lucrări aşteptăm de acum înainte?

1-Despre copilăria  mea petrecută în oraşul meu natal Drăgăşani, oraşul romancierului Gib.I. Mihăescu,  ar fi multe de spus, dar având în vedere că spaţiul tipografic este limitat am să mă rezum la evenimentele esenţiale care au marcat evoluţia mea pe parcursul vieţii. Aici, în oraşul de la poalele Dealului Viilor, am urmat Liceul Teoretic,(pe care l-am absolvit în 1960 ), cu profesori excepţionali, dovadă că acest liceu a dat un prim ministru, Radu Vasile, care mi-a fost coleg de clasă, pe Mugurel Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, cu care am copilărit.Fiind şi prieteni de familie.Inclusiv câţiva profesori universitari şi academicieni.Locuind pe o stradă alături de locuinţa lui Gib I.Mihăescu am avut ocazia să copilăresc cu una din fetele autorului romanului”Rusoaica “, de la care împrumutam cărţi scrise de tatăl ei, interzis pe vremea

aceea.Pentru acel fapt şi pentru că am editat o publicaţie literară scrisă la maşina de scris, în zece exemplare, în clasa a 11, am fost eliminat din şcoală, după o critică ”tovărăşească “în Comitetul UTC şi la direcţiunea liceului.Eram dornic de libertatea cuvântului. Şi pentru acest fapt am suferit.Şi atunci şi acum.>>>>>>>>>>>





Karina Drăgaş: La cenaclul “Vasile Sav “ Medalionul literar “Arc peste timp-Unirea Principatelor, Eminescu şi noi”

28 01 2011

Prima şedinţă din acest an a cenaclului literar “Vasile Sav “, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2, patronat spiritual de Liga Scriitorilor Români, a fost deschisă de Maria Bobină( coordonatorul Centrului) , care a invitat grupul vocal-instrumental ”Speranţa “, condus de prof. Modest Vişoiu, să-şi desfăşoare programul.Marcând astfel şi  împlinirea a 7 ani de la înfiinţarea acestui cenaclu ce s-a remarcat printro activitate bogată pusă în slujba promovării culturii. Grupul vocal , în contextual medalionului literar-muzical ”Arc peste timp-Unirea Principatelor, Eminescu şi noi “, a susţinut un frumos program muzical-literar, în care poetul Al.Florin Ţene a citit din creaţiile sale dedicate Poetului Naţional, iar grupul vocal-instrumental a interpretat un putpuriu de cântece pe versuri de Eminescu, unele compuse de Guilelm Şorban. Mini-concertul s-a încheiat cu cântecul Hora Unirii, pe versuri de Vasile Alecsandri şi muzica de Alexandru Flechtenmacher.

Al.Florin Ţene, preşedintele cenaclului a prezentat ordinea de zi a şedinţei care a continuat cu

medalionul literar”Prin adevăr învingem o părere “, susţinut, şedinţă de şedinţă, timp de 7 ani de către Aurel Vuşcan, acesta a vorbi despre” Actualitatea gândirii eminesciene oglindită în publicistică “.

Un interesant  medalion, datorită expunerilor susţinute de prof.Vasile Sfârlea şi prof.Antonia Bodea, a fost “Memoria calendarului-Rolul scriitorilor şi publiciştilor în pregătirea şi făurirea Unirii Principatelor “. Amănuntele aduse, bogăţia de informaţie, elocinţa celor două cuvântări au fost răsplătite cu vii aplauze de numerosul public prezent în sală.

În încheierea şedinţei a urmat recitalul poetic ”Eminescu, ca aerul şi seva… “, în cadrul căruia membrii cenaclului: Vasile B.Gădălin, Ionel Andraşoni, Maria Botiza, Gh.Şoptirean, Titina Nica Ţene, Maria Racolţea, Ioan Benche şi Emilia Tudose (care a recitat din poeziile soţului Mircea Tudose), au citit din creaţiile lor dedicate lui Eminescu şi marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859.

Viitoarea şedinţă va avea loc miercuri, 23 februarie, ora 11, La Centrul de Zi pentru Vârstnici, nr.2, din str.Decebal nr.21.

Karina Drăgaş





Al. Florin ŢENE: „CAVALERUL NEBUNIEI” STRĂBATE LITERATURA EUROPEI

24 01 2011

Scriitorii europeni, vrând-nevrând, îl caută pe Don Quijote ca erou al viselor lor pe motiv că nu-i o fiinţă reală, ci un om de ficţiune şi de acţiune, mai real decât toţi scriitorii. Un om ficţiune plecat să preschimbe zarea finită din La Mancha cu orizonturi nesfârşite, o fiinţă imortalizată pe drumul veşnicilor căutări.

Prozatorii şi poeţii europeni, din toate timpurile, conştienţi sau inconştienţi, l-au căutat pe înţeleptul Quijote în viitor, ca o căutare a speranţei, a visului veşnic neîmplinit, pe care îl găsim în poemele şi prozele acestora. Îl caută pe „Cavalerul nebuniei” în viitor, dar pentru aceasta, ei îl descoperă în trecut. În căutarea lor, cheamă la o nemavăzută cruciadă însoţită de muzica sferelor, călăuzită de „steaua cea strălucitoare şi sonoră”  care-o încuviinţează de pe cer şi le spune calea. Aşa cum o fac poeţii: Johann Wolfgang von Goethe („Suferinţele tânărului Werther” sau „Prometeu”), George Gordon Byron („Pelerinajul lui Childe Harold”, „Manfred” sau „Cain”), prozatorii Giuseppe Antonio Borgese („Rube” şi „Furtună în neant”), etc.

Scriitorii şi poeţii europeni nu visează, precum Don Quijote pentru Sancho Panza la ocârmuirea unei insule, ci la ocârmuirea propriului lor suflet, regăsirea înăuntru a unui  Don Quijote interior, dar numai după ce-l regăsesc pe acela din afară. Fără să-şi propună o cruciadă în căutarea acestui personaj, scriitorii europeni din toate timpurile au pornit această cruciadă a „morilor de vânt”. >>>>>>>>>





CONSTELAŢII DIAMANTINE nr.5, anul 2011

24 01 2011

>>>>>Constelatii-diamantine-nr-5-2011 (pdf)





Şedinţa de bilanţ pe anul 2010 a Ligii Scriitorilor

19 01 2011

În vederea prezentării situaţiei Ligii Scriitorilor Români pe anul 2010 şi a ceea ce ne propunem să realizăm în 2011,  se convoacă membrii filialei Cluj la şedinţa de bilanţ, în data de joi, 10 februarie a.c. , la orele 16, la sediul filialei Uniunii Vatra Românească, din B-dul Eroilor nr.2, având următoarea ordine de zi:

-Raport de activitate de la înfiinţarea Ligii Scriitorilor ( 2006), prezentat de Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor.

-Raport de activitate a filialei Cluj, de la înfiinţare şi până în prezent, susţinut de Iulian Patca, preşedintele filialei Cluj.

-Situaţia financiară a filialei, prezentată de Gavril Moisa, secretarul general al Ligii Scriitorilor.

Totodată, pentru a sprijini direct  editare revistei “Agora Literară “ şi a altor proiecte de promovare, membrii filialei, inclusiv toţi membri Ligii sunt rugaţi să achite restanţele la cotizaţia anuală şi pe anul în curs.

Cu acest prilej se va înfiinţa cenaclul filialei Cluj a L.S.R, ce va fi condus de prof. Antonia Bodea.

Intenţionăm ca un număr al revistei ”Agora Literară “ din acest an să fie dedicat exclusiv membrilor din filiala Cluj.

CU ACEASTĂ OCAZIE RUGĂM PE TOŢI MEMBRI NOŞTRI DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE SĂ ACHITE COTIZAŢIA DE 24 LEI PENTRU ANUL ÎN CURS, INCLUSIV RESTANŢELE.

Iulian Patca

Preşedintele filialei Cluj

al Ligii Scriitorilor Români





NR.23,IANUARIE 2011-CETATEA LUI BUCUR

18 01 2011

cetatea-lui-bucur

Revistă on-line editată de LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ,

filiala Bucureşti, în parteneriat cu

Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

Preşedinte fondator: ARTUR SILVESTRI

================================

SUMARUL REVISTEI AICI >>>>>>>>>