Karina Drăgaş:Două reviste de excepţie: “Vestea “pentru frumoasele “Icoane Bănăţene“

28 12 2011

Între cele două sărbători; a Naşterii Domnului Iisus şi Anul Nou, mi-au sosit  din Mehadia, ca două astre ce luminează cerul literaturii române, expediate de  scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, revistele “Vestea “ şi   “Icoane Bănăţene “.

Apărute într-o ţinută grafică de excepţie cu un conţinut bogat şi inedit, abordând probleme de istorie literară, motivul icoanei în literature română, dezbătând idei de actualitate socială şi culturală, cele două reviste, coordonate de neobositul promotor cultural, ctitor de reviste, Nicolae Danciu Petniceanu, membru de seamă al Ligii Scriitorilor Români, lărgesc paleta revuistică a publicaţiilor cu profil literar şi cultural din ţara noastră.

Revista “Vestea “ se deschide cu articolul “Amintiri din decembrie 1918 “ semnat de Ştefan Hărăguş, şi continuă cu un interesant articol al istoricului Ionuţ Ţene “Cu buldozerul prin Sarmisegetuza Regia.Aşa preţuiesc autorităţile trecutul Daco-Romanilor “.Citim cu evlavie poemul “Eminescu “ de Grigore Vieru, dar şi aflăm că “Poporul roman a revendicat întregul Banat istoric. Au fost meetinguri şi mişcări stradale. Glasul –Gazetei Transilvaniei- peste ani “, articol reprodus din numărul festiv din 1 iunie 1919, din “Gazeta Transilvaniei “. Profesorul Turculeanu Mirela închină un medalion poetului Eugen Jebeleanu( n.24 aprilie 1911 Câmpina- m. 21 aug.1991, Bucureşti).

O pagină este dedicată poetei clujene, născută pe meleguri drăgăşenene, Titina Nica Ţene, membră fondatoare a Ligii Scriitorilor, sub rubrica “O doamnă a literelor române “, unde sunt publicate poemele “Cheia bătrânei “ şi “Doamne ajută-mă… “, nu înainte de a fi prezentată prin “Datele bio-bibliografice “.

Profesoara Ionela Mihaela Domilescu publică un interesant articol despre cei 5o de ani scurşi de la înfiinţarea Liceului Tehnologic din Mehadia.

Semnează poezii scrise cu talent G.Bălteanu, Corina Giorgiana Paraschiv, inclusiv Al.Florin Ţene, născut la Drăgăşani, căruia i se publică o pagină de poeme, cum ar fi: “În căutarea lui Dumnezeu“, “Icoana, singură printre picturi “, “Lumină pentru mama “ şi  “Balada bradului de Crăciun “, însoţite cu datele bio-bibliografice, din care aflăm că a fost primit ca membru corespondent al Academiei Americană Română, toate cuprinse sub genericul “Unul dintre marii scriitori ai României “.>>>>>>>>>>>

Reclame




Cetatea lui Bucur nr 4 – 2011

28 12 2011

>>>>>>>>>Cetatea lui Bucur nr 4 – 2011 pdf





Al.Florin ŢENE: ,,Sub egida Ligii Scriitorilor Români-Eveniment revuistic: apariţia numărului 4(10 ), decembrie 2011, a revistei MOLDOVA LITERARĂ”

28 12 2011

Revista fondată de Liga Scriitorilor Români- Filiala Iaşi, MOLDOVA LITERARĂ, cu apariţie trimestrială, a ajuns la numărul 10, astfel îmbogăţind evantaiul revuistic al publicaţiilor literare, ce au ajunse la numărul 14, editate de Liga Scriitorilor Români.

Numărul 10 este structurat în următoarele rubrici:”Interviu “ având invitaţi pe ziarista Mariana Cristescu şi Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor, discutând despre activitatea scriitorului clujean şi opera sa; rubrica “Din tainele Literaturii române“găzduieşte articolele semnate de Cella Negoiescu, Petru Bejenariu, Grigore Bostan, Octavian Onea şi Al.Florin Ţene.

La rubricile “Poezie “ şi  “Proză “ descoperim poezii şi proză scurtă, de bună calitate, ale scriitorilor: Silvia Goteanschii, Maria Apetroaiei, Gheorghe Vicol, Valentina Becart, Vasile Ilucă, Marioara Vişan, Lucica Sava, Caraşca Tănase, Florina Dinu, Virgil Stan, Daniel Grozavu.

“Galeria artelor “ cuprinde numeroase articole, eseuri, dezbateri şi însemnări pe marginea unor importante evenimente culturale din ţară şi străinătate, la unele fiind implincată şi Liga scriitorilor Români.Aceste materiale sunt semnate de:Vasile Florea, Mihai Zaborilă, Hunor Crişan, Susanna Patras, Irina Petronela Florian, Mihai Păstrăguş şi George Timu.

Sub semnăturile lui Emil Bucureşteanu, Vasile Filip, Cella Negoiescu, Petru Bejinariu şi Gheorghe Patza aflăm cronici la cărţile noi apărute ale scriitorilor:Virgil Răzeşu, Gh.Tescu, Valentina Becart, Eugen Dimitriu şi Ion Luca.

Paginile acestei interesante reviste se încheie cu rubrica :”In Memoriam-Adrian Berescu şi Lucia Epuraş “.

Apariţia acestei reviste, MOLDOVA LITERARĂ având o grafică deosebită cu coperţi color şi un conţinut bogat trecut prin filtrul exigenţelor se datorează comitetului de redacţie format din: Constantin Toni Dârţu, director, Mihai Păstrăguş, redactor-şef, Susanna Patras, grafică & web design, Vasile Fillip, consilier de redacţie, Dragoş Huţuleac, redactor de programe, Valentina Văran, Cella Negoiescu, Maria Apetroaiei, Roxana Marin şi Irina Florian, redactori responsabili.





Scurt Circuit Oltean nr 3, decembrie 2011

28 12 2011

>>>>>>>>Scurt Circuit Oltean, nr 3, decembrie, 2011, PDF





VIORICA POPESCU:,,DIN ACTIVITATEA FILIALEI BRAŞOV A LIGII SCRIITORILOR-PRIN ANOTIMPUL TRĂIRILOR ALBASTRE către ÎMPLINIRI din TOLBA DE ECOURI literare braşovene”

28 12 2011

Titlul conţine el însuşi trei dintre cărţile recent lansate sub egida Ligii Scriitorilor şi a Asociaţiei de Cultură şi Umanitate Viaţa de pretutindeni , prin cenaclul Ion Itu al acestor asociaţii de cultură -filiala Braşov.

Cartea de poeme a poetului-avocat George Echim a fost triplu lansată : la Iaşi, la sediul local al Uniunii Scriitorilor, în satul natal al poetului, la Monor-Bistriţa şi la Societatea culturala LIBRIS Braşov, în prezenţa unor persanalităţi de marcă ieşeni şi braşoveni: Nicolaie Busuioc, C-tin Mănuţă şi Magdalena Mănuţa, Al. I Brumaru ş. a.

Volumul de memorialistică-poetică al scriitoarei Viorica Popescu Anotimpul trairilor albastre –de la extremul orient la extremul occident, ca şi volumul de poeme al epigramistului Cornel Paunescu Tolba de ecouri au fost lansate la Biblioteca Judeţeană George Bariţiu , Casa Baiulescu, într-o la fel de interesantă şi interesată audienţa şi în prezenţa unor cărturari de seamă braşoveni.

Un eveniment cultural-literar de mare semnificaţie a fost şi participarea noastră activă la seara literară radiodifuzată dedicată lui Grigore Vieru şi revistei Vatra Veche , în colaborare cu Radio România Tg. Mureş şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, la Casa memorială Romulus Cioflec , din Araci-Sf. Gheorghe.

La fel de interesant a fost şi momentul de poezie şi muzică organizat la libraria “Şt. O.Iosif” din Braşov, la care poetele Rodica Ghinea, Viorica Popescu şi Magda Simionescu au susţinut un recital de poezie, având ca temă iubirea universala.

Alţi membri ai Asociaţiilor noastre literare braşovene au dese participări reprezentative la toate acţiunile de parteneriat cu Biblioteca Judeţeana, cu Casa Mureşenilor, cu Centrul Cultural “Reduta”, cu librăriile “Ochian” şi Libris- Braşov, cu ASTRA, cu Kronart –salonul de pictura şi poezie, cu cenaclul “Condeie hărmanene” ş. a.

In acest mod am reuşit să ne bucurăm de o reală popularitate şi audienţă, dar şi de un mereu crescut prestigiu şi respect.

 

VIORICA POPESCU –

preşedinta filialei Braşov a LIGII SCRIITORILOR

 






George ROCA:,,INTERVIU CU ALEXANDRU FLORIN ŢENE – PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI”

28 12 2011

George ROCA: Distinse domn, vă mulţumesc că aţi acceptat acest interviu. Ştiu că sunteţi veşnic ocupat şi nu aş vrea să vă răpesc timpul, dar totuşi aş dori să aflu cât mai multe despre dumneavoastră. De unde vă trageţi seva? Cum au fost începuturile?

Al Florin ŢENE: Pe atunci, sub dealurile molcome cu vii ale Drăgăşaniului, locul unde am văzut lumina zilei, nu cunoşteam un adevăr pe care l-a spus monseniorul Vladimir Ghika că: „Omul este una dintre făpturile care se alcătuiesc cel mai încet şi care trec cel mai repede!” Era anul Domnului 1942, luna iunie, 13, când strigătul primului copil al familiei Ion Ţene şi al Ecaterinei, născută Roşianu, ce atunci se năştea, dădea semnalul începerii unei vieţi. Era anul când începea ofensiva lui Montgomery împotriva lui Rommel la El-Alamein, în Egipt. În oraşul Drăgăşani, mai târziu, s-au simţit bombardamentele americane care ţinteau podul de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunţând un nou bombardament, tata şi mama cu mine în braţe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viţei de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leuleşti, actualmente Kogălniceanu, vis-à-vis de Liceul Agricol. În curtea acestei şcoli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliţă scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine şi mai frumos.

De acest univers m-am despărţit cu greu. În vara lui 1958 ne-am mutat în casa noastră de pe strada Parcului. Construită de părinţi, pe credit luat de la bancă. Dar din păcate edificiul nu a avut o viaţă prea lungă. În 1978, casa a fost demolată de comunişti pentru a extinde perimetrul unei centrale termice care alimenta blocurile din apropiere. Culmea ironiei, această centrală termică în prezent este dezafectată. Locuitorii blocurilor şi-au instalat centrale de apartament.

>>>>>>>>>>>>>