Al.Florin ŢENE:,,Artur Silvestri-Universul lecturilor fericite”

29 12 2011

Prin generozitatea doamnei Mariana Brăescu Silvestri am primit volumul “Universul lecturilor fericite( Critică literară ) “, de Artur Silvestri, care prin trecerea în eternitate, cărţile sale au intrat în rândul  operelor clasice.

Apărută la Editura Carpathia, 2011, cartea se deschide cu un cuvânt înainte, intitulat, ”A fost un proiect, a rămas un vis “, de Mariana Brăescu Silvestri, şi o prefaţă “Explicaţii la o carte, “ de Teodora Mîndru, conţine 49 de studii despre diferiţi autori şi evenimente literare, publicate de-alungul anilor de Artur Silvestri în diferite reviste literare, Index nominal şi Lista revistelor în care a publicat autorul acestui volum.În puţinii ani dedicaţi criticii literare”însumând 17 ani de critică literară “, aşa cum ne informează autoarea prefaţei, critical literar de care facem vorbire a publicat aceste articole în 35 de reviste şi periodice româneşti între anii 1972-1989, şi în două reviste în limbi străine.

Citind cu creionu în mână această carte mi-am adus aminte de ce zicea Lucian Blaga:”Conştiinţa noastră nu ne aprobă, dar ne este oricum prieten. Din contră, subconştientul nostru se comportă de multe ori ca şi cum ar avea un tratat de alianţă cu adversarii noştri “.

Abordând operele marilor scriitori români, cum ar fi:Gheorghe Asachi, George Bacovia, Eminescu, C.Dobrogeanu Gherea, George Călinescu, Nicolae Labiş, Al.Odobescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Dimitrie Stelaru, Dragoş Vrânceanu, etc, Artur Silvestri îşi arată “sinceritatea ştiinţifică “, pe care autorul o consideră a fi esenţa substanţei adevărată a literaturii române. În cazul lui George Călinescu, mentorul său, după cum scrie în prefaţă Teodora Mîndru, criticul evadează din sfera teoriei, consacrându-se, aşa cum o face la mai toţii autori cuprinşi în această carte, istoriei literare de tip călinescian, animat atât de istoriografie, dar şi de explicaţiile antropologice din literatură.

În “Portret de critic tânăr Eugen Lovinescu “ Artur Silvestri citeşte opera acestuia prin perspective documentului, în marginea căruia construieşte ipoteze critice, aşa cum o face în cele două articole dedicate autorului celor două tomuri despre Maiorescu, apărute în 1940.>>>>>>>>>>>>>

Reclame

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s