Elisabeta IOSIF:,,POEZIA, CA O STARE DE VEGHE”

23 04 2012

Despre un scriitor nu poţi vorbi decât cu poemele şi cărţile sale în faţă, urmărindu-le, desigur, la un alt nivel de înţelegere. De cele mai multe ori e greu de descifrat cheia în care s-a scris o carte, ca să-i  dezvălui taina. Ea trebuie  să-şi lase înţeles conţinutul.

Suntem de acord că nu oricine poate pătrunde în universul filozofic al unei scrieri, aici intervenind rolul criticului literar, cel care vede dincolo de metaforă, considerată de J.Ortega Y Casset ”cea mai mare putere a omului”. Astfel am gândit despre criticul care îşi ia acest rol în serios, mai ales dacă este şi scriitor, cunoscând ce rol poartă în sine arta creaţiei. Fiindcă, de  acest fel de cronicar este nevoie, fiind de acord cu H. Taine, care îl definea ca pe „un intelectual împlinit, filozof cu vederi largi şi complexe”. Iar un asemenea scriitor, un filozof ca formaţie este şi Al. Florin Ţene, care consideră că fiecare carte trebuie să continue acel „bemol al vieţii, cu toate tonurile sufleteşti, pe care le adânceşte cu o jumătate de ton” (Lucian Blaga).

Aşa se percepe  ultima sa analiză privind „Starea poeziei româneşti la începutul secolului al XXI-lea”,  „ un îndelungat exerciţiu de receptare a poeziei româneşti în ansamblu, cu aplecare spre tendinţa de evoluţie a poeziei româneşti din a doua parte a secolului XX. Şi mai apoi este necesară o plonjare în panorama poeziei secolului al XXI-lea, căutând instaurarea eului poetic”. Un demers îndrăzneţ, pe care îl poate face numai un poet care a traversat jumătate din secolul trecut, cunoscând fenomenul poetic al acestei perioade şi care în al  şaptelea deceniu  de viaţă poate face  analiza unei importante perioade a poeziei româneşti, cu valorile sale autentice şi cu acele curente literare create, în care poeţii au visat ca versul lor sa se topească în „Stare de veghe”. Este acea visare despre care Renard la timpul său spunea că e ”lumina de lună a gândirii”. Parafrazând, istoria critică a poeziei poate fi istoria visului unei generaţii contemporane, însăşi istoria lumii  poetice româneşti la care Al. Florin Ţene are un cuvânt important de spus. El scoate poezia din starea de vis şi o trezeşte, trecând-o în Starea de veghe.

Elisabeta IOSIF

Aprilie 2012


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s