CONSTELATII DIAMANTINE

22 01 2013

2013-01-22_223302Colectivul de redacţie vă doreşte lectură plăcută!

http://www.scribd.com/doina_ dragut

Redactor-şef,
Doina Drăguţ





Nominalizările cărţilor apărute în anul 2012 pentru premiile anuale acordate de Liga Scriitorilor Români

22 01 2013

De câţiva ani Liga Scriitorilor Români acordă anual premii autorilor, indiferent din ce organizaţie profesională fac parte, pentru cărţile publicate în anul respectiv.Subliniem faptul că volumele apărute aparţin Literaturii Române şi nu unei organizaţii oarecare (U.S.R. sau L.S.R. ), de aceea Liga Scriitorilor Români, fiind o organizaţie profesională democratică, nu ţine cont de apartenenţa autorilor faţă de cele două organizaţii şi nici de simpatiile politice ale autorilor.

 

Nominalizările au fost propuse de o comisie a Ligii Scriitorilor din care au făcut parte scriitori cu experienţă din conducere şi unii preşedinţi de filiale.

>>>>>>>>>>>>>>>>





Antonia Bodea: Liga SCRIITORILOR ROMÂNI cinsteşte pe Poetul Naţional, EMINESCU

22 01 2013

2013-01-22_215019Aşa cum a intrat în tradiţia instituţiilor din Capitala Ardealului, Cluj-Napoca, pe 15n ianuarie, ziua de naştere a Poetului Naţional- Eminescu, geniul poeziei româneşti, este omagiat în diferite forme culturale2013-01-22_215054. Astfel, în ziua aceasta instituţiile de stat, politice şi culturale au depus coroane de flori la Statuia lui Eminescu din faţa Teatrului Naţional, nu înainte de a fi omagiat de poetul Ion Cristofor, cel care a coordonat acţiunea, şi după un recital poetic susţinut de elevii Liceului EMINESCU din Cluj-Napoca.

 În acest context Liga Scriitorilor Români, prin scriitorii Al.Florin Ţene2013-01-22_215124, preşedintele Ligii Scriitorilor, Ion Constantinescu, vicepreşedinte şi Iulian Patca, preşedintele filialei Cluj a Ligii Scriitorilor, a depus o coroană de flori la statuia lui Eminescu. Urmând ca miercuri, 23 ianuarie, la sediul Uniunii Vatra Romînească, filiala Cluj, orele 17, Al.Florin Ţene, va susţine conferinţa “EMINESCU, esenţa Limbii şi Literaturii Române.“.

 

Prof. Antonia Bodea





Regatul Cuvântului

22 01 2013

2013-01-22_214100

>>>>>>>>>Regatul Cuvantului pdf.

Colectivul de redacţie va doreşte călătorie plăcută prin

 

Regatul Cuvântului


            Director/redactor-şef: N.N.Negulescu

 


www.editii.org

 http://liga-scriitorilor-romani.com/         





Al Florin ŢENE – MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU !

22 01 2013

Motto:

Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei.”

(Mihai Eminescu)

 2013-01-22_204536

Când se cercetează cu acribie opera unui poet ca Eminescu se caută înţelesuri, sensuri, forme, ambianţe, se încearcă de fapt parafe alături de cel ce semnase simplu dar dramatic la viaţa sa, creatorul. În situaţia noastră actuală când poetul este analizat cu admiraţie, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul „Sărmanului Dionis”: „Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?”

Aprecierea, respectul, adoraţia, admiraţia sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condiţiile, şi numai atunci, când cel ce studiază şi analizează vestigiile scoase la suprafaţă are mai mult decât ochiul atent, este de bună credinţă, decât ştiinţa unei astfel de arheologii, când însăşi cercetătorul re-creează. Căci  aceasta ni se pare a fi specificul: se reconstituie un suflet de poet ce nu poate fi despărţit de viaţa sa şi mediul social-politic în care şi-a desfăşurat activitatea, inclusiv nivelul la care a ajuns dezvoltarea limbii române. Se re-creează  un Eminescu recunoscut, trebuie, în aceste condiţii să ni-l amintim prin ce a lăsat în urma sa, inclusiv şi prin mărturiile contemporanilor săi.

În lumea încărcată de simboluri ale antichităţii helene, Luceafărul simboliza călăuza călătorilor spre lăcaşurile zeilor. În căutarea Luceafărului poetul îşi străbate în felul său viaţa. Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forţa sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a şti să-l facă să poposească, pentru contemplaţia a ceea ce zăreşte, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel îşi realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafărul  „Lângă fereastră, unde-n colţ/ Luceafărul aşteaptă”. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R.Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu şi lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălţimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin şi Cătălina. Şi dacă, magic, Eminescu creează o magie tainică şi locuri pe măsură, ele au trăsăturile realului care îl înconjoară şi pe care îl străbate. Nu se întâmplă să avem feerice nopţi. >>>>>>>>>>>>>





Anuarul Filialei Banat-Timişoara a Ligii Scriitorilor- bornă de graniţă a spaţiului culturii române

22 01 2013

tnDupă un an bogat în activităţi culturale, iată, Filiala Banat Timişoara a Ligii Scriitorilor Români publică Anuarul nr.3, motiv de bilanţ şi de jalonare a unui areal cultural ce trebuie să devină mărturisitor peste timp şi vremuiri. Nu ar fi fost posibil acest demers dacă în fruntea Filialei nu s-ar fi aflat un om dăruit promovării culturii noastre cum este profesoara Doina Drăgan, având alături pe mai tânăra colegă Andreia-Elena Anucuţa. Reuşita nu ar fi fost deplină dacă nu s-ar fi încojurat de personalităţi bănăţene, asemeni apostolilor, care i-au fost alături în mai toate demersurilor sale.

 Cuvintele mele, vorba lui Horaţiu în Ars Poetica, 311, atunci când ai lucrurile în faţa ochilor, vin fără să le chemi, doresc să fie un florilegiu de gâduri despre activitatea membrilor Ligii Scriitorilor, Filiala Banat, cu încărcătura de sentimente care vibrează pentru fiecare membru al acestei organizaţii.

 

Am urmărit îndeaproape tot ce au întrebrins colegii de pe malul domol al râului Bega, o parte din activităţile culturale de acolo le-am publicat în cele 18 reviste ale Ligii Scriitorilor şi pe siteul organizaţiei noastre. Scriitori ca Ana Zlibuţ-coordonator de proiect, Ionel Cionchin, Armand şi Constantin Sperlea, conf.univ.dr.Tiberiu Ciobanu, conf. univ.dr.Constantin Strungă, Mariana Strungă, mai noii veniţi, Brie-Bonchiş Florin-Gheorghe, Iosif Kovacs, Băietu Viorel, Luminiţa Doina Radu şi mai toţi membrii Filialei, au pus suflet şi talent în promovarea literaturii române.

 Au apărut cărţi deosebite sub egida Ligii Scriitorilor-Filiala Banat-Timişoara. Au fost editate  monografiile localităţilor Dudeştii Vechi şi Cornea, membrii filialei au participat şi chiar au organizat simpozioane şi Congrese Internaţionale. S-a definitivat proiectul “Poveştile Dunării “ în Austria, publicându-se şi o Antologie pe această temă. Bine primită de presa cultural.

 Citind acest Anuar, pot spune, că el se constituie într-un bilanţ al unei ample activităţi, dar şi într-un eseu ce evidenţiază sensibilitatea unui grup de scriitori bănăţeni ce schimbă vechea paradigmă culturală şi spirituală patronată de vechile structuri. E o nouă categorie scriitoricească care s-a născut după decembrie 1989, fiind un model operaţional, cum crede Umberto Eco, un eon care renaşte odată cu apariţia altei epoci.Sunt scriitori pe care îi cataloghez în noul curent proglobmodernist. În aceste condiţii înţelegem în ce constă “distrucţia ontologiei “, cum o numeşte Vattimo, amintită de Heidegger şi, înaintea lui, de Nietzsche. A recupera, iată cuvântul de ordine al proglobmodernului, silueta lui care a început să umble prin Europa.

 Almanahul nr. 3, în condiţia fenomenului globalizării şi intrării noastre în Europa, când o parte din tradiţiile poporului român, a operelor lui, se estompează ,sau dispar cu totul, devine “lada de sestre “ a spiritualităţii româneşti, prin care urmaşii, şi mapamondul ne vor cunoaşte.

 Nu pot să închei aceste rânduri fără să amintesc cugetarea filosofului grec Constantin Tsatsos: “ Omul de cultură este copilul durerii. Tot ce are mai frumos în el s-a născut cu durere, din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găseşte o rană. Fie că şi-a viaţa ştiinţei, fie artei, şi una şi alta îi amintesc de rana care a însemnat începutul rodniciei“.

 

Al.Florin ŢENE





SFERA EONICĂ

8 01 2013

 

2013-01-08_212934

 

 

 

 

 

 

>>>>>>>>>>SFERA EONICA pdf

Colectivul de redacţie vă doreşte călătorie

plăcută prin SFERA EONICĂ

 

Director/Redactor-Şef:N.N.Negulescu