-MARIANA CRISTESCU: Cărţi noi AL.FLORIN ŢENE – „Geamănul din oglindă”

ÎN LOC DE PREFAŢĂ

Motto: „Pentru Stendhal, un roman «e o oglindă care se plimbă pe stradă». Poate să fie aşa pentru un roman, dar nu e pentru o filozofie. Mă gândesc, chiar, la un mit în genul lui Wilde, mitul oglinzii: «Ce frumoasă e lumea, şi-a spus spiritul într-o zi. Mă voi face cât mai impersonal, mă voi dizolva şi aşterne ca o apă limpede şi liniştită, voi fi numai aşteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine aşa cum este ea». Din ziua aceea spiritul n-a mai văzut nimic. (Constantin Noica)

Cu toţii am putea descrie o oglindă: un obiect din metal sau sticlă, de diferite forme, având o faţă acoperită cu un strat metalic formând o suprafaţă netedă şi lucioasă care are proprietatea de a reflecta razele de lumină, dând naştere, în acest spaţiu lucios, imaginii altor obiecte.
Oglindirea este un fenomen natural şi el există de când lumea. Ptolemeu a fost primul care a expus o teorie a oglinzilor şi a refracţiei luminii, iar Arhimede a incendiat flota duşmană cu ajutorul unor oglinzi imense ce focalizau razele solare. Experienţa a fost  reconstituită în secolul al-XVIII-lea, la Paris, de  savantul Buffon.

 În legătură cu acest fenomen există o mulţime de lucruri cunoscute, dar şi multe întrebări care nu şi-au găsit încă răspuns. De pildă, oglinda inversează stânga cu dreapta, dar nu şi susul cu josul. Fenomenul a născut controverse, mai ales că pot fi construite şi oglinzi care să nu inverseze imaginea. „Matematicianul american Martin Gardner a descris în articolul său «Stâng sau drept?», publicat în volumul «Amuzamente matematice», o cale simplă de a confecţiona o oglindă ciudată: se aşază două oglinzi obişnuite astfel încât să formeze un unghi drept. Dacă se roteşte această oglindă cu 90 de grade, imaginea va inversa partea de sus cu cea de jos. Sub diferite forme, fenomenul de oglindire este considerat uneori un miracol, pentru ca însăşi lumina este încă un miracol. Unele consideraţii filosofice au legătură cu acest fenomen, iar înţelegerea lui ar putea aduce multe lămuriri.”

De-a lungul timpului,  scriitori de pe toate meridianele s-au inspirat din acest izvor, fiindcă, desigur, oglinda apropie lumi separate de distanţe enorme, atât spaţial, cât şi temporal. Oglinzile preferate ale lui Eminescu sunt: lacul, izvorul, apa în general, dar şi luna, marmura, gheaţa şi, desigur, oglinda propriu-zisă. În acelaşi timp, poetul vizează şi lumi duale, simetrii şi asimetrii, jocuri de umbre şi lumini care transpun imagini paralele deosebit de sugestive.

      Reîntorcându-ne în timpul şi spaţiul contemporan, ne vom opri, fie şi fulgurant, asupra relativ recentului roman al scriitorului Al.Florin Ţene, „Geamănul din oglindă”, cunoscut publicului internaut datorită unei prime ediţii postate pe internet sub egida editurii clujene „Semănătorul”, în îngrijirea scriitorului australian de origine română George Roca, acesta realizând şi inspirata copertă.

Un roman interesant, introspectiv mai mult sau mai puţin, mai degrabă confesiv, raportat la realităţile obsedantului deceniu, cu cadre alternând imperceptibil între „era ticăloşilor” şi „ticăloşii erei” postdecembriste, după imbatabilul principiu „la vremuri noi, tot noi”. Două personaje principale, doi intelectuali prieteni – un ziarist, acum profesor la Facultatea de jurnalistică din Bucuresti (Constantin), şi un scriitor şi critic literar (Florin) – se întâlnesc după trei decenii de absenţă, derulându-şi amintirile şi biografiile vreme de zece zile – zece secvenţe, ca într-un Decalog, petrecute în biblioteca de acasă, acea bibliotecă mai ales din suflet, acolo unde se mai păstrează, cu sfinţenie, tăieturi din articolele publicate în tinereţe, texte scăpând ca prin minune ochiului „de vultur” al cenzurii (şi) datorită trucurilor, familiare deja, uzitate pe larg de scriitorii timpului comunist. Nu întâmplător, fiecare capitol are un motto biblic, răzbunând parcă vremea copilăriei, în care accesul şcolarilor în biserică era interzis şi sever monitorizat.

 În pacea patriarhală, doar aparentă, a apartamentului clujean, imaginile se perindă cinematografic, într-o dinamică bine controlată, nelipsind suspansul creat de ancheta derulată de gazetarul oaspete pentru demascarea unei reţele de falsificatori de băuturi alcoolice, mână în mână cu oficialităţile locale – nimic nou sub soare, „câtă viaţă, atâta literatură”! –, îndrăzneală punându-i viaţa în pericol.

Planurile se aşază într-un „amfiteatru” de terase suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului „stufăriş” de date, informaţii şi creaţii, povestite, citite sau recitate, de întâmplări, în prezenţa… discretă, dar atât de necesară, a soţiilor, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Ţene are luciditatea de a privi în urmă „fără mânie” şi un real talent de „constructor” al formelor. Toată această fabuloasă împletire a prezentului cu amintirea culminează sau, mai degrabă se ostoieşte, se topeşte într-o mare oglindă a liniştii de după furtună. În fons, rolul ei, al oglinzii – de a reduce dimensiunile, de a împreuna spaţii şi de a transpune ca un obiect de apropiere – s-a îndeplinit. Lentile nu au existat şi nici nu ar fi fost importante, scriitorul vizând fenomenul de reflecţie în sine.

 După „Chipul din oglindă”, „Insula viscolului” şi „Orbul din Muzeul Satului”, alte romane  ale lui Al Florin Ţene, din seria propusă de autor a realiza o saga a sfârşitului de veacului românesc al XX-lea , cu prelungirile sale în mileniul trei, „Geamănul din oglindă” merită citit, pentru a nu uita şi pentru a nu repeta greşeli dureroase, fiindcă „cine îşi uită istoria merită să o retrăiască” şi pentru că este, cum spuneam, un roman interesant.

 

MARIANA CRISTESCU

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s